România vrea dezvoltare economică, dar stă mult mai prost decât restul Europei la educație. Avertisment de la Bruxelles
La Bruxelles, Summitul European pentru Educație și Competențe a fost prezentat ca un „semnal de alarmă” pentru întreaga Uniune.
Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, care a găzduit summitul, spune că, dacă Europa vrea o economie competitivă și generații care să trăiască mai bine, totul trebuie să înceapă cu școala și cu formarea pe tot parcursul vieții – iar în acest tablou România „stă mult, mult mai prost” decât media europeană.
Declarația a fost făcută la Bruxelles, într-un interviu pentru Știrile PRO TV, realizat de corespondentul nostru, Camelia Donțu, în cadrul emisiunii EUROMANIA.
În România, 61% dintre elevii de nivel mediu aleg școli de meserii, mai mulți decât în restul Europei, dar doar 7% ajung să facă practică reală într-o firmă, iar după absolvire lucrează 66 din 100 de tineri, față de 80 din 100 în UE.
Sprijin financiar dedicat prin Fondul Social European Plus
Pentru România, Mînzatu spune că există sprijin financiar dedicat prin Fondul Social European Plus, inclusiv 102 milioane de euro pentru stagii de practică pentru elevi și studenți în programul „Educație și ocupare”. Ea subliniază că multe dintre lucrurile bune care se întâmplă în școlile din România – ore remediale, after-school, programe împotriva abandonului școlar – sunt plătite din bani europeni, nu din bugetul național.
La studii superioare, doar 24% dintre tinerii între 25 și 34 de ani au diplomă de facultate, față de 44% media europeană, iar la cursurile pentru adulți participă doar 19 din 100 de români, față de 40 din 100 în Europa. În zona educației adulților, Uniunea și-a propus ca până în 2030 cel puțin 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare, dar acum media europeană este de aproximativ 39%. România „stă mult, mult mai prost”, spune Mînzatu, estimând că doar în jur de 7–10% dintre adulți merg la cursuri, deși piața muncii cere recalificare și competențe noi.
La 15 ani, 41,7% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență în lectură, 48,6% în matematică, iar 74% dintre adolescenții de 14 ani nu au competențe digitale de bază, față de 43% media UE.
Mînzatu atrage atenția că nu poți avea o forță de muncă pregătită pentru digital și inteligență artificială dacă oamenilor le lipsesc competențele de bază: citit, scris și matematică. Ea dă exemplul Coreei de Sud, unde copiii încep programarea încă din clasa a treia și la 13 ani pot deja să își lanseze propriile produse, avertizând că Europa va concura direct cu astfel de sisteme educaționale.
Programul Erasmus+ 2026
Roxana Mînzatu a anunțat că, la nivel european, programul Erasmus+ va avea în 2026 aproape 5 miliarde de euro pentru mobilități și proiecte educaționale, de care pot beneficia și elevii și studenții din România, inclusiv cei din medii defavorizate, prin burse de studiu și practică în alte state membre.
Ministerul Educației a cerut Comisiei acordul să folosească circa 67 de milioane de euro din Fondul Social European Plus pentru a susține prima pentru cariera didactică. Comisia analizează cererea și „vrea să sprijine România” în această direcție. Există posibilitatea ca fondurile europene să fie folosite și pentru bursele studenților.
Vicepreședinta Comisiei Europene a vorbit și despre fenomenul femicidului din România, pe care îl vede ca pe o boală a societății, legată de felul în care sunt percepute femeile.
„Violența împotriva femeilor nu ține doar de statistici”
Violența împotriva femeilor nu ține doar de statistici, ci de felul în care societatea vede femeia, spune Roxana Mînzatu. Atâta timp cât femeile aproape nu există în poziții de decizie – în primării, parlamente, companii – ele rămân percepute ca „partenerul inferior”, iar această mentalitate se traduce în agresiune, abuz și, în cele din urmă, femicid.
Vicepreședinta Comisiei Europene amintește că, din fonduri europene, au fost finanțate primele locuințe protejate pentru victimele violenței domestice în fiecare județ, dar avertizează că nu e suficient „să umplem țara de locuințe protejate”, dacă nu ajungem la rădăcină: educație, prevenție și o societate în care femeile sunt cu adevărat partenere egale, iar bărbații se implică alături de ele în această cauză.
Etichete: bruxelles, Comisia Europeana, educație, euromania,
