România, singura țară din Europa de Sud-Est cu transplant hepatic de la donator viu. S-au realizat deja 200 de intervenții
România este singura țară din această parte a Europei unde se face transplant de ficat de la donator viu. Echipele medicale realizează astfel una dintre cele mai complexe intervenții chirurgicale care salvează vieți.
Ficatul, singurul organ care se regenerează, permite ca atât donatorul, cât și primitorul să își revină complet după operație. Iar de curând au fost marcate 200 de astfel de intervenții.
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv Agenția Națională de Transplant: „200 de transplanturi de acest fel reprezintă o cifră cu adevărat importantă. Am marcat această zi chiar de Ziua Europeană a Donării și Transplantului. Transplantul hepatic de la donator viu este cea mai dificilă intervenție chirurgicală din domeniul chirurgiei, iar faptul că o putem realiza în România este un motiv de bucurie și mândrie profesională. În sud-estul Europei nu există alte programe de acest tip. Din câte știm, nici în Ungaria nu se efectuează transplanturi de la donator viu, deci suntem cam singurii din regiune. În plus, acest tip de transplant deservește și pacienții pediatrici, ceea ce este extraordinar.”
Este o intervenție complicată. De ce este mai dificilă decât transplantul de la donator decedat?
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv Agenția Națională de Transplant: „Pentru că avem de-a face cu un pacient perfect sănătos care se supune unei intervenții chirurgicale, asumându-și un risc real pentru a salva viața altcuiva. Într-un astfel de caz avem doi pacienți simultan – donatorul și receptorul – iar complexitatea crește exponențial. Trebuie împărțit ficatul donatorului în așa fel încât să rămână suficient țesut funcțional și pentru donator, dar și pentru pacientul care primește transplantul. Anatomia ficatului este complexă, iar precizia chirurgicală este esențială. Trebuie să împărțim organul astfel încât ambele părți să funcționeze corect – atât la donator, cât și la primitor.”
Se fac teste înainte? Pacienții trebuie să fie compatibili? Trebuie neapărat să fie rude?
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv Agenția Națională de Transplant: „Pacienții trebuie să fie compatibili din punct de vedere al grupului sangvin și se fac numeroase teste preoperatorii, inclusiv volumetria, care verifică dacă volumul ficatului donatorului este suficient pentru primitor. Nu este obligatoriu ca donatorul să fie rudă – pot fi și soț și soție, de exemplu. Pentru pacienții pediatrici, se prelevează doar lobul stâng sau segmentele II și III – o porțiune mică, aproximativ o cincime din ficat. De cele mai multe ori, recoltarea se face laparoscopic, de la părinte. Transplantul efectiv se realizează la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, singurul centru de transplant hepatic pediatric din România.”
A fost nevoie de mult timp pentru formarea acestei echipe?
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv Agenția Națională de Transplant: „Da, povestea acestui centru este interesantă. Inițial, transplanturile hepatice pediatrice se făceau la Fundeni – prima intervenție de acest tip, de la donator viu, a avut loc în anul 2000. Odată cu modificarea legislației, a fost necesară înființarea unui centru dedicat copiilor, iar echipa s-a format și a fost instruită în colaborare cu profesorul Irinel Popescu și profesorul Vladislav Brașoveanu. Acum, acolo se fac și transplanturi de la donatori decedați, fie ficat întreg, fie împărțit între doi paci. La Spitalul „Grigore Alexandrescu” au fost realizate aproape 20 de intervenții în ultimii trei ani. Decizia se ia într-o comisie medicală formată din chirurgi,, anesteziști și gastroenterologi. Ei decid includerea pe lista de așteptare și discută cu părinții despre posibilitatea unui donator viu, pentru a nu pierde timp prețios în caz că nu există un organ disponibil de la donator cadaveric.”
Cum stăm, la nivel național, în ceea ce privește transplantul?
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv Agenția Națională de Transplant: „Donarea de la donator viu contribuie la scăderea mortalității pe lista de așteptare. Anul acesta stăm mai bine decât anul trecut – deja am depășit numărul de donatori decedați din tot anul trecut. În prezent, avem 75 de prelevări, față de 69 anul trecut.. În 2022 au fost 86 de donatori, iar recordul a fost în 2013–2014, când am depășit 100. Sperăm să revenim la acel nivel, prin educație, formare și comunicare constantă cu societatea.”
Ce înseamnă concret să ne „școlim experții”?
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv Agenția Națională de Transplant: „Fără donare, nu există transplant. România are o rată foarte mică de donare – suntem penultimii în Europa. Avem nevoie de personal instruit în identificarea donatorilor și în comunicarea eficientă cu familiile pacienților aflați în moarte cerebrală. Aceste conversații sunt dificile, dar vitale, și necesită empatie, răbdare și formare psihologică. Coordonatorul de transplant este cel care discută cu familia și cere consimțământul, uneori după ore întregi de discuții.”
Au existat cazuri în care familia a refuzat donarea din motive religioase?
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv Agenția Națională de Transplant: „Da, au existat. Biserica Ortodoxă Română are un comunicat oficial în care susține donarea de organe, dar unele familii aleg să urmeze sfatul duhovnicului, care poate fi împotriva procedurii. Lipsa de informare contribuie la aceste refuzuri.”
Este important ca oamenii să înțeleagă că pacientul aflat în moarte cerebrală nu își va reveni, nu-i așa?
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv Agenția Națională de Transplant: „Exact. Moartea cerebrală este ireversibilă, dar uneori familia speră că pacientul își va reveni, mai ales când inima încă bate și corpul este cald. În aceste cazuri, refuzul donării vine din speranță și neacceptarea finalității medicale.”
Ați lansat recent o campanie de conștientizare privind donarea de organe. Se văd efecte?
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv Agenția Națională de Transplant: „Da, sperăm că această creștere a numărului de donatori se datorează campaniei „Cadoul vieții”, lansată în februarie. Este o campanie națională de informare despre donarea de organe, menită să explice de ce este necesară și cum poate salva vieți. Am realizat și un spot emoționant, care arată ce înseamnă, de fapt, o viață salvată. Prin donare de organe și țesuturi se pot salva numeroase vieți. De exemplu, un donator poate salva până la opt oameni, iar prin țesuturi – chiar mai mulți.”
Ați menționat și instruirea coordonatorilor. Cum s-a realizat acest lucru?
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv Agenția Națională de Transplant: „Anul acesta am adus în România, pentru prima dată, echipa de formare din Spania, afiliată Universității din Barcelona, care organizează cursuri pentru coordonatorii de transplant. Timp de trei zile, toți coordonatorii din țară au participat la instruire intensivă. Cred că această combinație între campanie publică și formare profesională este rețeta succesului de care avem nevoie. Donarea de organe înseamnă salvarea de vieți. Este, într-adevăr, cel mai frumos cadou pe care un om îl poate face altuia.”
