Protecția vaselor de sânge se pierde la menopauză, dar există tratamente generale care se aplică și acestora
Odată cu menopauza, vasele de sânge nu mai au protecția naturală. Tratamentele hormonale acționează și la nivelul acestora.
Tratamentul de substituție hormonală nu reduce doar simptomele menopauzei, ci reechilibrează toate sistemele metabolice la care contribuie hormonul estrogen. Aceasta înseamnă, de exemplu, că apare protecția împotriva aterosclerozei.
Femeile se nasc cu un număr fix de celule reproducătoare în ovare. Acestea se consumă de la prima menstruație. În fiecare ciclu lunar, încep să se dezvolte câteva celule reproducătoare, în formațiuni cu lichid numite foliculi. Dintre acestea, doar una ajunge la maturitate și poate fi fecundată. Celelalte mor. Menopauza înseamnă consumarea tuturor celulelor reproducătoare. De la 40 de ani, însă, aceste celule nu mai au calitatea de a forma un embrion sănătos.
Dr. Cristiana Odukova, medic specialist ginecolog: „Dacă la o pacientă de 40-42 de ani putem să avem nevoie de undeva la 24 de ovocite ca număr - recoltate la procedura de fertilizare in vitro - ca noi să avem un embrion corect genetic, vârsta reprezintă cel mai important factor.”
La menopauză, nu mai există deloc celule reproducătoare. În același timp, hormonii -estrogen, progesteron și testosteron - se prăbușesc.
Terapia de substituție hormonală
Terapia de substituție hormonală înseamnă administrarea acestor hormoni, pe care îi produce în mod natural ovarul. Aceasta previne simptomele neplăcute asociate menopauzei și apariția bolilor cardiovasculare.
Hormonul estrogen protejează stratul intern al arterelor.
Dr. Anca Sultan, medic specialist ginecolog: „Estrogenul este un protector important la nivelul stratului intern al arterelor. Cu ajutorul acestui estrogen, arterele se contractă și se dilată sub presiunea fluxului de sânge. Când estrogenul nu mai este, aceste vase devin mai rigide.”
Terapia hormonală încetinește aceste fenomene.
Dr. Anca Sultan, medic specialist ginecolog: „Conform protocoalelor, terapia ar trebui începută în perioada de perimenopauză, când apar primele simptome, dacă nu, măcar în primii 10 ani de la instalarea menopauzei, pe o perioadă de 5-10 ani, și până la împlinirea vârstei de 60 de ani.”
Menopauza precoce se instalează înainte de 45 de ani, iar menopauza fiziologică după această vârstă.
