Să ne îngrășăm înseamnă să ocupăm cu grăsime acest spațiu mic și să mărim riscul bolilor grave.
În cazul bărbaților, e mai periculos, pentru că oasele pelvisului sunt diferite de cele ale femeilor.
Obezitatea crește direct riscul de cancer de rect și de colon, ne spun studiile. Iar bărbații sunt în risc mai mare decât femeile. Aceasta deoarece grăsimea păcălește ușor organismul în cazul bărbaților.
Ne îngrășăm. Femeile vor depune o cantitate mai mare de grăsime spre exterior, unde e vizibilă. Bărbații își vor mări grăsimea viscerală, dintre organe. Această grăsime produce inflamație cronică. E asociată cu diabet, boli cardiovasculare, ficat gras, dar și cu tipuri de cancer ale aparatului digestiv.
Ne uităm la colon. Aici, prima oară apar polipi, adică tumori benigne. Dar e doar o chestiune de timp până vor deveni tumori maligne. Ne explică medicul de chirurgie oncologică, Victor Ștefănescu:
Victor Ștefănescu, medic primar chirurgie oncologică: „Clasic, se consideră că durata de timp necesară ca un polip să se transforme în cancer e de aproximativ 10 ani. Asta explică de ce, la o colonoscopie curată, următoarea colonoscopie e peste 10 ani. Dacă am văzut ceva la colonoscopie, o leziune, se controlează mai repede prin colonoscopie.”
Colonoscopia de control înlătură polipii, iar riscul apariției cancerului pe aceștia dispare. Dacă vorbim deja de cancer confirmat prin biopsie, iată abordările chirurgicale:
Victor Ștefănescu, medic primar chirurgie oncologică: „Tumorile de colon le găsim, în mare, în cavitatea abdominală, unde putem aborda foarte ușor. Problema tumorilor care sunt situate în pelvis este că pelvisul e format din os și din mușchi. Este inextensibil, iar dacă pacientul e de sex masculin, e o mare diferență în geometria pelvisului. Dacă coroborăm cu grăsimea de la bărbat, cea mai importantă e viscerală.”
Ne uităm la pelvis. Un spațiu inextensibil, în formă de pâlnie. Vedem ultima parte a intestinului gros, dar și prostata, un organ de dimensiuni mici, aflat în vârful acesteia.
De o parte și de alta se află nervii fără de care nu ar fi posibilă micțiunea normală, defecația normală, dar și activitatea sexuală. Intervențiile în zonă trebuie să păstreze nervii. Se întâmplă cu ajutorul robotului, atât la operațiile destinate rectului și prostatei, cât și la intervențiile ginecologice.
Mircea-Valentin Pârvuț, medic primar urolog: „Sunt bandelete neurovasculare care trec pe lângă prostată. Acolo e marea bătălie. Complicațiile după cancerul de prostată sunt incontinența urinară și disfuncția erectilă. Rezultatele cele mai bune sunt la robot. Robotul reușește să păstreze aceste țesuturi, iar pacientul să rămână continent și cu o funcție erectilă bună.”
O colonoscopie de control se face prima oară la 45 de ani, apoi ritmul investigației este indicat de medic. Ecografia de abdomen și pelvis se face anual, de la 20 de ani, în lipsa aparentă a problemelor.
