Mâncatul pe fugă și lipsa meselor regulate pot da peste cap digestia și favorizează balonarea. Explicația medicilor
Când mâncați, încercați să nu folosiți telefonul și nici să nu vă grăbiți. În caz contrar, apare haosul în complicatul sistem digestiv. Primul semn este balonarea.
Nu mâncați dacă nu puteți să stați liniștiți la masă! Aceasta deoarece între creier și sistemul digestiv găsim o legătură strânsă. Și fructele trebuie consumate tot la masă și tăiate în felii.
Mulți credem că vom câștiga timp dacă mâncăm rapid un covrig, în loc să stăm la masă. Așa ajungem să ronțăim toată ziua o bomboană, niște sticksuri, stând comod pe scaun la serviciu. Însă aceste obiceiuri ne inflamează organismul.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „E de ajuns să îți dai seama că te balonezi imediat după ce mănânci, îți dai seama că ceva s-a întâmplat acolo. Se asociază și colonul iritabil – colonul iritabil deranjează cel mai mult, fie balonarea care apare din cauza acestei microbiote, care e afectată”.
Tot organismul, dar și bacteriile din intestine vor trei mese pe zi, spațiate în timp. Între ele – apă. Nu știu ce să facă dacă sunt bombardate cu mâncare. Nu le plac nici sucurile dulci, pline de zahăr.
După masă, totul pică greu? Ne gândim că ne salvează medicamentele antiacid, care produc bacteriile rele în intestine. Și produc, din nou, inflamație – ne spun medicii. Inflamația activează celule periculoase, așa-numitele celule stelate ale ficatului. Nu lasă tocmai ficatul – adică principala uzină de energie a organismului – să producă energie. Acesta e ficatul gras. Înseamnă haos în complicatul comportament alimentar.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Până la a ne speria că nu facem ce nu trebuie, trebuie să înțeleg că jumătate de oră activitate fizică pe zi, mănânc regulat și divers și nu în cantitate mare, asta trebuie să fac. Și să îți facă plăcere, nu mănânci pe jumătate de masă, în timp ce înveți, faci programări, duci copilul la meditații”.
Creierul controlează comportamentul alimentar. Avem neuroni care stimulează pofta de mâncare. Și neuroni care o opresc.
Hormonii – produși de stomac, pancreas, intestin ori țesutul gras – trimit și ei semnale, permanent, către creier. Avem, așadar, în organism un sistem perfect de informații. Pe care îl putem distruge însă fără mișcare și cu prea multe doze de mâncare pe zi. O doză poate fi un covrig, de exemplu, sau un suc dulce băut dintr-odată.
Etichete: alimentatie, balonare, doctor de bine, sanatate,
.webp)
