Infecții virale vs. infecții bacteriene. Medicul Simin Florescu a explicat asemănările și diferențele
Virusurile și bacteriile sunt microorganisme care, deși au structura diferită și se multiplică în mod diferit, pot produce probleme organismului uman.
Infecțiile virale sunt provocate de virusuri, adică acei agenți patogeni care nu au capacitatea de autoreproducere și pentru acest lucru se folosesc de celulele umane. Bacteriile sunt patogene sau condiționat patogene, iar infecțiile determinate de bacteriile multirezistente sunt extrem de periculoase.
Medicul Simin Florescu a explicat asemănările și diferențele.
Dr. Simin Florescu: „Sunt o multitudine de virusuri prezente în patologia umană, cu o multitudine de căi de transmitere și, din păcate, cu foarte puține metode terapeutice vis a vis de cât de mare este numărul de virusuri.
Vorbim de unele care ne afectează mai mult și altele care ne afectează mai puțin.
Sunt foarte multe categorii: virusuri cu transmitere respiratorie sunt unele mai agresive, coronavirusurile, virusurile gripale, sincițial respirator, rinovirusurile - care sunt mai puțin agresive.
Există virusuri cu transmitere parenterală sau sexuală: virusul imunodeficienței umane, hepatita cu virus B, hepatita cu virus C, delta și virusuri cu transmitere digestivă. Sunt cele care determină gastroenterite acute: norovirusurile, enterovisururile și multe alte tipuri care se transmit sezonier. Unele sunt mai frecvente vara, altele mai frecvente iarna”.
Pe de altă parte oamenii pot fi afectați de infecțiile bacteriene. Ce sunt acestea și când apar?
Dr. Simin Florescu: „Corpul uman are în componență bacterii bune care ne protejează în multe situații. Este vorba de microbiota, flora noastră prezentă pe piele sau în interior - în intestine, în cavitatea bucală, cavitatea nazală, genital, anal. Sunt microorganisme care coexistă cu noi fără a produce fenomene patologice, este chiar bine să le avem.
Microorganismele patogene sunt cele care întotdeauna produc o patologie. Acestea sunt cele care produc întotdeauna boală și constituie subiectului bolilor infecțioase”.
Cele mai periculoase bacterii sunt cele mutirezistente. Ce înseamnă acest lucru?
Dr. Simin Florescu: „Înseamnă că posibilitățile terapeutice sunt din ce în ce mai înguste, pe un fond din ce în ce mai grav al pacientului respectiv. Aceasta este problema majoră. Tratamentele nu reușesc să învingă bacterile”.
În special pacienții din terapie intensivă sunt predispuși la astfel de infecții. De ce?
Dr. Simin Florescu: „Problema este că acești pacienți au din start un grad de deficit imun indus de bolile lor de bază, apoi este un grad mare de expunere. Intubația este o manevră invazivă care predispune. În cavitatea bucală există o microbiotă, o floră, care poate să se modifice pe parcursul unei boli grave. Prin antrenarea acestei flore în timpul intubației se poate întâmpla lucrul acesta. Apoi există într-adevăr și probleme trasmiterii din mediul înconjurător. Transmiterea prin aparate nedezinfectate nu mai reprezintă un lucru curent în acest moment, dar pate să existe o problemă în privința mâinilor și manevrelor din jur care transmit. Am mai spus că este necesară igiena absolut draconică a mâinilor personalului din terapiile intensive și nu numai, pentru că orice gest, chiar și simplu, cum ar fi trecerea de la un pacient la celălalt cu aceleași manuși, nedezinfectate, poate să transmită. Poate nici nu conștientizezi că pui mâna pe un monitor și te duci cu aceeași manușă la un pacient. Trebuie să te deznfectezi înainte. Sunt gesturi minore, dar care pot transmite. Riscul este foarte mare”.
Consumul neadecvat de antibiotice contribuie la rezistența bacteriană?
Dr. Simin Florescu: „În primul rând consumul neadecvat și masiv de antibiotice pe toate planurile. Există criterii conform ghidurilor și protocoalelor la nivel internațional, național și local care ar trebui respectate și din păcate nu sunt tot timpul respectate. De aici abuzul. Profilaxia antibiotică reprezintă iar un lucru inutil și care crește riscul de rezistență. Dar să nu uităm și de utilizarea antibioticelor în alte scopuri, pentru că din păcate există. Este vorba de zootehnie și agricultură. În zootehnie antibioticele se foloseau, nu știu dacă se mai folosesc acum, pentru ca animalele să crească mai repede. Se folosesc în agricultură antifungicele care stropesc pentru prevenirea unor boli. Toate acestea, chiar dacă nu sunt neaparat antibiotice de uz uman, toate prin fenomenele de similaritate la nivel genetic pot să determine instalarea unor mecanisme de rezistență încrucișată. Și de aici apar problemele umane”.
Medicina evoluează de la o zi la alta. Cum se explică faptul că nu avem antibiotice noi care să trateze bacteriile multirezistente?
Dr. Simin Florescu: „Ca să depășim un anumit prag de rezisteță la anumiți germeni: pseudomonas, acinetobacter, klebsiele. Aceasta este triada perfectă la care întâlnim de multe ori rezistență la aproape toate antibioticele. Aceste combinații de antibiotic ce au fost făcute pentru aceste situații, dar nu există niciun mecanism nou de antibiotic despre care să spui că reușește să le distrugă pe cele multrezistente. De aceea trebuie ținute în rezervă cât se poate de mult pentru a nu ajunge în situația - în care suntem din păcate dinc e în ce mai frecvent - să avem infecții cu germeni care sunt rezisntenși la absolut tot.
Nu mai avem antibiotice noi. De ani de zile nu s-a mai reușit crearea de antibiotice nou-nouțe. Tot ce s-a putut face a fost să se cupleze unul sau două sau trei antibiotice pentru a încerca să trateze aceste bacterii”.
Etichete: infectii virale,
.webp)
