Ficatul produce HDL colesterol, dar și intestinul subțire. Cum facem să ne fie bine. Explicații, la „Doctor de bine”

Ficatul produce HDL colesterol, dar și intestinul subțire. Ca să fie normal construit, hrana are cel mai important rol. Cum facem să nu ne facem rău. Explicații, la „Doctor de bine”.

Grăsimea nu se combină cu apa. De aceea, grăsimile din sânge au fost îmbrăcate în proteine și astfel pot circula în sânge, adică într-un mediu apos.

Andreea Groza: „Ambalajul face diferența în cazul lor. Luăm un tip de ambalaj numit HDL colesterol sau colesterol bun. Adică cel care se opune formării de plăci de grăsime în vasele de sânge. Sunt molecule, care trebuie să ne ajute. Le legăm, însă de mâncare proastă și vedem cum putem să ne facem rău cu mâna noastră, de fapt, cu farfuria noastră”.

HDL colesterol, colesterolul bun, este produs în ficat, dar și în intestinul subțire. Iată ce se întâmplă dacă mâncăm preponderent alimente prăjite sau caramelizate. Acestea se duc, din farfurie, direct în intestinul subțire. Aducem astfel, prin mâncare, molecule așa numite prooxidante. Ne explică membrul Academiei Române, Anca Sima.

Citește și

Durerea în articulația șoldului poate să arate artroză. Cum se tratează

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Acad. dr. Anca Sima, Institutul de Biopatologie Celulară: „Mâncarea conține compuși prooxidați sau foarte glicați. Intestinul, celula intestinală, imediat îi transportă și, în momentul în care sintetizează proteinele din care va face HDL, le face defectuoase, pentru că are o sumedenie de produși prooxidanți, pe care i-a luat din alimentație. Celula intestinală le aplică pe HDL când îl sintetizează acolo. Pac! De aceea, contează foarte mult cum e hrana. De exemplu, hrana bună, dar prăjită în exces, înseamnă grămadă de prooxidanți, gramadă molecule de glicare târzie. Zahărul caramelizat adică, e mai periculos dacât zaharul ca atare”.

Așa apare colesterolul bun, HDL colesterol, dar care nu își face treaba, pentru că e prost construit de la început. Ce înseamnă că nu își face treaba? Nu se poate opune formării plăcii de colesterol în vasele de sânge.

Andreea Groza: „La această formare proastă, am particupat singuri. Cu o porție de cartofi prăjiți, cu o carne prăjită în ulei, cu zahăr caramelizat. Cum ne ajutăm? De fapt, cum ajutăm lupta permanentă din vasele de sânge între colesteroul bun, HDL colesterol, și colesterolul rău, LDL colesterol, cel care face, de fapt, depunerile de grăsime din vasele, numite artere”.

Acad. dr. Anca Sima, Institutul de Biopatologie Celulară: „Cum se ajută? Singurul ajutorul pe care LDL îl primește de la HDL este acela de anti-oxidant. HDL protejează LDL de oxidare, ceea ce înseamnă că îl protejează de a se transforma într-o particulă extrem de aterogeneră”.

Care intră ușor în vasele de sânge, dar ca să își îndeplinească funcția de protecție, colesterolul bun trebuie să fie normal construit de la început. Menținem HDL, colesterul bun, funcțional, dacă nu mâncăm alimente prăjite, și dacă ne mișcăm.

Acad. dr. Anca Sima, Institutul de Biopatologie Celulară: „Dacă ne mișcăm, este probabil să îi creștem cantitatea, acesta este un lucru bun. În rest, ca să nu fie compromise proteinele din învelișul lui, înseamnă să nu avem situații prooxidante. Primele prooxidante sunt simplu de înțeles, pentru că provin din intestin, adică din hrană”.

Facem relația alimentelor cu particulele de grăsimi din sânge și vedem cum stă în puterea noastră să prevenim boala numită atero-scleroză, cea care determină acccidentul vascular cerebral și infarctul de miocard.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5