După o masă copioasă nu medicamentele sunt soluția, ci mișcarea și pauza alimentară. Medicii vin cu explicații
După o masă copioasă nu medicamentele sunt soluția, ci mișcarea, și apoi pauza alimentară. Asta, deoarece medicamentele au efecte în lanț asupra tubului digestiv.
Unul dintre ele este inflamația cronică. Explicații, chiar acum. Începe „Doctor de Bine”.
Andreea Groza: „Cum ajungem cel ușor la inflamație cronică? Cu mâncare multă, prăjită, care înseamnă mii de calorii introduse dintr-o dată. Toate bacteriile alături de care trăim sunt bulversate și fac inflamație”.
Calorii multe, mâncare prăjită. Apar simptome digestive. De exemplu, arsuri la nivelul stomacului, urmate, de obicei, de medicamente, care să le calmeze. Ne explică profesor universitar doctor Laura Iliescu.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Există medicamente numite inhibitori de pompă de protoni, există un abuz de folosi aceste medicamente. O persoană ajunge să le ia fără să mai întrebe. Dacă mă doare stomacul sau am arsuri, asta li se recomandă și la farmacie. Aceste medicamente determină modificări la nivel intestinal și favorizează o flora patogenă. Această floră patogenă determină eliberarea de substanțe inflamatorii, numite citokine inflamatorii, aceste substanțe pro-inflamatorii fac rău, acționează peste tot - ficat, pancreas”.
Același efect îl au antibioticele, luate haotic, asupra bacteriilor bune din intestin, numite microbiom. O rețea de inflamație determină citokinele inflamatorii. Rețeaua de inflamație produce reacții în lanț.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „De aici intestinul iritabil, cu tulburări de constipație. Produșii toxici nu sunt eliminați cum trebuie ajung să influențeze alte organe - ficatul se încarcă cu grăsimi, ficatul gras non-alcoolic”.
Ficatul gras non-alcoolic înseamnă că grăsimile, numite trigliceride, au făcut ele însele o rețea chiar în ficat. Ficatul metabolizează și grăsimile, și zahărul din alimente. Nu mai poate să le decompună corect, se încarcă el însuși cu grăsime. Agresiunea alimentară continuă apare inflamația la nivelul ficatului. Se numește steato-hepatită. Acum e momentul ca, în ficat, să se activează celule periculoase. Se numesc celule stelate. Celulele hepatice normale sunt înlocuite, treptat, cu celule stelate. Ficatul nu își mai îndeplinește funcția corect.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Ele sunt inactive, dar când sunt stimulate de factori pro-inflamatori din microbiota intestinală, din substanțe care sunt stimulate de insulină, glucagon și alti hormone de creștere secretați fie de ficat, fie de pancreas, fie de intestine, acestea toate sunt metabolic active”.
Peste 1.000 de specii bacteriene bune găsim în intestin. Așa arată. Prin diversitate, se opun bacteriilor rele.
Andreea Groza: „Aceaste bacterii normale, bune, pot fi corect menținute prin hrana variată - legume, fructe, carne, ouă, pește, ciuperci, dar contează și cantitatea, să fie mică. Contează și caloriile. Spre exemplu, mâncarea prăjită aduce din start mii de calorii, la care bacteriile bune nu sunt adaptate. Ci ușor de destabilizat”.
Bacteriile bune, protectoare din intestin, sunt adaptate să salveze energie. De ce? În evoluție, nu am avut multă hrană la dispoziție. Acum se confruntă cu situația inversă - alimente multe, bogate în calorii. Nu sunt adaptate la cantități uriașe de mâncare și devin vulnerabile în calea bacteriilor rele, patogene. De asemenea, cu prea multe calorii este calea cea mai ușoară să apară rețeaua de inflamație.
Ficatul, pancreasul și intestinul gros au un sistem nervos autonom. O cale de comunicare continuă cu centrul de comandă - creierul. Dezechilibrele de la nivel bacteriilor, determinate de medicamente luate haotic ori de prea multe calorii, afectează toate organele.
Etichete: doctor de bine, myimpact,
