Dr. Vlad Predescu: “Am pus România pe harta ţărilor care fac protezare de genunchi ori de şold asistată robotic”

Cum se tratează modern această boală? - ne spune dr. Vlad Predescu, Chirurg de Excelenţă în Chirurgia Ortopedică, într-un interviu acordat corespondentului PRO TV, Andreea Groza, la emisiunea ”Doctor de bine”, difuzată pe stirileprotv.ro.

”Durerile de genunchi sunt extrem de variate, patologia genunchiul este extrem de vastă. Impune rezolvări chirurgicale, impune şi problema tratamentului conservator. Un pacient ideal nu vine la medic la prima durere, dar vine la medic, pentru diagnostic corect și complet, dacă două săptămâni are dureri!”, spune dr. Vlad Predescu, Chirurg de Excelenţă în Chirurgia Ortopedică, cu peste 4000 de intervenții chirurgicale de protezare articulara efectuate.

Citește și

Cum își poate da seama părintele dacă un copil e răcit sau are gripă. Dr. Laura Prisăcariu explică

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Ce înseamnă artroza?

”Artroza este pierderea lentă, progresivă, ireversibilă a catilajului articulaţiei. Vorbim despre o structură nobilă, care absoarbe toate şocurile şi permite o mişcare uşoară, netedă în articulaţie. Acest cartilaj, încet-încet, se fisurează. Ne putem imagina un geam spart. Fisurile progresează atât în suprafaţă, cât şi în profunzime. Și, la un moment dat, aceste leziuni duc la dispariţia integrală a cartilajului, fenomen însoțit de durere mare în genunchi”, spune dr. Vlad Predescu, chirurg supraspecializat în artroscopie şi artroplastia cu proteză totală de şold şi genunchi in diferite stagii in Europa si la Mayo Clinic, Rochester, Minnesota, considerată al doilea cel mai bun spital de ortopedie din SUA.

Ce caracteristici are durerea în artroză?

Durerea are caracter mecanic. Doare când pacientul merge, face sport, însă dispare când e în repaus. Pe măsură ce boala progresează, din păcate, durerea devine permanentă şi apoi invalidantă. Pacienții ar trebui să se prezintă la medic la primele dureri cu caracter mecanic. Un alt detaliu al genunchiului artrozic este creşterea în volum. Lichidul prezent în mod normal în genunchi este în exces. E un lichid uşor inflamator, iar volumul genunchiul se măreşte, dispar reliefurile osoase. Pacientul remarcă modificarea formei genunchiului. Se modifică și axul piciorului - cum sunt aliniate picioarele când se uită în oglindă. Dacă s-au curbat, se curbează sub forma unor paranteze, fie sub forma literei X.

Tratamentele conservatoare cu celule stem

”Tratamentul cu celule stem şi infiltraţiile cu plasmă reprezintă o speranţă”, spune dr. Vlad Predescu, chirurg de excelenţă în chirugia ortopedică.
Celulele stem pot fi recoltate din măduva osoasă hematogenă, din creasta iliacă (oasele late ale şoldului), dar şi din platoul tibial sau direct din genunchi. Sunt recoltate şi centrifugate – aceasta este procedura.
A doua soluţie: Recoltarea celulelor stem din sângele venos. Sângele se centrifughează şi se obţine plasma. Aceasta plasmă este injectată, dar are mai puţine celule stem decât la recoltarea din os.
A treia soluţie: Celule stem din ţesul adipos. Se extrage o cantitate mică de ţesut adipos, care este centrifugat, separat. Apoi se injectează celule stem în genunchi.

”Celulele stem îmbunătăţesc scorul clinic, adică scad durerea. Pe examenul RMN amănunţit, se pare, totusi ca cartilajul nu creşte, dar i se îmbunătăşeşte categoric funcţia! În cazul leziunilor mici, 1-2 cm, putem trata leziunea, prin aplicarea unei membrane de colagen, care se impregneaza cu celulele stem ale pacientului. Și in felul acesta cartilajul este refăcut. Defectul este tratat prin tehnici minim invazive”, spune medicul, care realizează între 400 şi 500 de intervenţii chirurgicale pe an, în special endoprotezarea genunchiului şi a şoldului, artroscopii, ligamentoplastii, revizia genunchiului şi a şoldului, chirurgia piciorului, traumatologia membrului inferior şi superior, chirurgie artroscopică a genunchiului şi a umărului, traumatologie sportivă.

Protezarea genunchiului poate fi parţială sau totală

Protezarea parțială:

Protezarea parțială este nouă în practica internațională, în ortopedia de top. Pacientul vine târziu la medic, dar nu in ultimul stadiu! Genunchiul este afectat în proporție de aproximativ o treime. ”Este momentul în care nu putem să mai facem nicio tehnică de salvare a cartilajului, dar, în loc să înlocuim tot genunchiul, punem o proteză pe jumătate din genunchi. Și păstrăm anatomia pacientului. Aceasta este noua abordare în otopedia de top! Dispar imediat durerile. Proteza unicompatimentală sau parţială este extrem de uşor suportată de pacient”, spune dr. Vlad Predescu, Chirurg de Excelenţă în Chirurgia Ortopedică.

Protezarea totală:

”Dacă structurile genunchiului sunt în cea mai mare parte afectate, atunci protezarea totala presupune indepartarea zonei de cartilaj erodat şi o acoperirea acesteia cu un manşon metalic. Aşa se întâmplă şi pe femur şi pe tibie. Între ele, exită o piesă de polietilena, care este echivalentul cartilajului articular si al meniscurilor. Aceasta face ca mișcarea genunchiului sa fie uniformă, uşoară, nedureroasă. Dar anatomia fiecărui pacient este unică! De aceea, după o experiență de peste 20 ani în protezarea genunchiului și a șoldului, oferim pacienților beneficiile chirurgiei ortopedice robotice. Robotul Mako îmbunătățește fundamental modul de abordare a intervențiilor chirurgicale ortopedice de protezare articulară (genunchi și șold). Pentru că utilizează un model virtual 3D, robotul permite preoperator, să dezvoltăm un plan chirurgical personalizat pentru fiecare pacient. Totodată, în timpul operației, planul inițial este reverificat computerizat si poate fi supus unei serii de ajustări, în timp ce brațul robotizat ne permite execuția medicală ideală. Am pus România pe harta ţărilor, care fac protezare de genunchi ori de şold asistată robotic, fie că vorbim despre proteze parțiale sau despre proteze totale”, spune dr. Vlad Predescu, membru în Societea Americana de Chirurgie Ortopedică şi Traumatologie. Studiile arată că înlocuirea parțială sau totală a genunchiului, utilizând un braț robotizat, este de două până la trei ori mai exactă, în comparație cu procedurile clasice manuale.

Ce se întâmplă după protezare?

Pacientul, care a suferit o intervenție de protezare, pune piciorul jos, în aceeași zi si incepe mersul cu cadru Recuperarea este rapidă. Se îndreaptă genunchiul, se câştigă mobilitatea si dispar complet durerile. Pacientul recâștigă mersul normal daca isi face corect exercitiile de recuperare ”Rezultatul după operaţie depinde de mobilitatea genunchiului înainte de protezare. Dar chiar dacă pacientul vine cu un genunchi intepenit care se mişcă extrem de puțin - 10-20 de grade, îl vom face sigur funcțional”, spune medicul Vlad Predescu, Chirurg de Excelenţă în Chirurgia Ortopedică.

Ce s-a intâmplat în pandemie?

”Am avut pacienţi artrozici, care au stat acasă, pe motiv că această boală nu e o urgenţă. Durerile s-au intensificat, au venit cu mobilitate redusă a articulatiei şi cu o cantitate mare de antiinflamatoare administrată, care a dus la alte complicaţii. Regula este: doare genunchiul mai mult de două săptămâni, veniţi la medic pentru diagnostic corect și complet”.
 

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"