De ce este necesar să folosim cremă cu protecție solară și într-o zi înnorată
Se numesc membrane. Sunt plămânii, rinichii ori pielea. Pot să transfere doar informațiile pentru care au fost concepute. Nu știu însă ce să facă cu substanțele chimice - pe care le numim, generic, poluare.
Acestea rămân în membrane. Și determină sistemul imunitar să facă inflamație cronică. Cea mai periculoasă.
Apa iese din piele prin transpirație. Nu reușește să intre. De aceea - pielea este o membrană. O străpung razele ultraviolete.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
În interiorul pielii, găsim pigment - melanina. Crează un scut de protecție. Acest scut e subțire - pielea are culoare deschisă. Persoanele cu pielea deschisă sunt în cel mai mare risc în fața soarelui. Pentru ca înmagazineaza o cantitate mare de radiații ultraviolete.
O persoană cu pielea albă e mai predispusă la mutații în interiorul nucleului din celulele pielii. Radiația ultravioletă nu e vizibilă. Într-o zi mohorâtă, există. De aceea, avem nevoie de creme de protecție solară - tot timpul anului.
Dr. Tiberiu Tebeica, medic anatomie patologică: „Cu cât e mai multă melanină, cu atât protejează ca un scut și nucleul stă bine mersi, nu suferă de la radiația ultravioletă. Și nu suferă mutații, persoanele nu au risc mic de cancer. La persoanele care nu au multă melanină, nucleul e expus și se produc mutații.”
În video puteți vedea cum arată la microscop cancerele pielii. Un examen al pielii la fiecare an, indiferent de vârsta pe care o aveți – este recomandarea.
Plamânii. Tot membrane. Știu să vehiculeze gaze – oxigen și dioxid de carbon. În aer însă găsim gaze de ardere, praf, plastic, metale grele. O varietate uriașă de specii chimice. Le numim poluare. Plămânii nu știu ce să facă.
Prof. univ. dr. Ștefan Voicu la Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii: „Cu gazele se decurcă cât de cât - le scoate afară. Dar dacă ne referim la specii chimice pe care nu le poate elimina, de exemplu, la particule, primul lucru pe care îl declanșează un răspuns de inflamație. Ca și cum am avea o mașină de formula 1 care e foarte performantă, dar sensibilă în același timp, mergem cu ea la off-road, pe teren accidentat, se va strica.”
În inflamație, pe care o declanșează sistemul imunitar, crește nevoia de minerale a organimului.
Prof. univ. dr. Ștefan Voicu la Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii: „Mangan, magneziu, acestea sunt necesare sistemului imunitar, crește necesitate lor față de ce are nevoie orgnismul și se declașează o reacție în lanț.”
Nu e în avantajul nostru. De aceea, recomandarea este ca toți adulții să-și facă din 2 în 2 ani - CT de torace cu doză mică.
Rinichii. Nu uităm la membranele, care filtrează sângele.
Suferă? Se vede printr-un simplu test de urină, numit sumar de urină.
Conf. dr. Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Rinichiul funcționează pe această funcție de eliminare ca un filtru. Sau, dacă vreți, ca o sită. Prima stricăciune a rinichiului se produce la nivelul sitei, ochiurile se rup și devin mai mari, trec anumite substanțe care n-ar trebui să treacă - proteine, se vede în urina. În normal, proteinele în urină nu trebuie să existe.”
Se numește albumină. Este o proteină din sânge cu greutatea cea mai mică. Se pierde prima, pentru că iese cel mai ușor prin membranele rinichiului, care s-au... lărgit. Din cauza hipertensiunii, a diabetului, ori a poluării.
Un sumar pe urină o dată pe an - are nevoie fiecare.
