De ce avem nevoie de proteine și de colagen. Suplimentele nu sunt deloc eficiente, dar supa de oase e „premium”

×
Publicitate

Cum se reface organismul? Fiecare celulă nouă din organism are nevoie de proteine complete din hrană. Este singura materie primă... absolut corectă. Ca să funcționeze totul ca... uns, avem nevoie de mișcare.

Gândiți-vă la propria mașină. Dacă o lăsați să zacă în garaj, își pierde repede... valoarea.
Găsim colagen peste tot: în vasele de sânge, în articulații ori în piele. Este structura care face țesuturile ferme.

Dar colagenul din suplimente alimentare, odată consumat, nu ajunge direct în structurile corespunzătoare din organism. Colagenul din suplimente, din șorici ori din supa de oase înseamnă fragmente de proteine. Organismul le folosește unde are nevoie. E singurul care decide dacă face din ele colagen sau alte structuri noi. Ca să demonstrăm aceste informații, avem nevoie de biochimia proteinelor.

Proteinele sunt alcătuite din cărămizi foarte mici: aminoacizi.
Organismul știe să facă un singur lucru când îi dăm o proteină: eliberează enzime care o sparg în aminoacizi, iar cu aceștia face ce are el nevoie.

Aminoacizii, adică aceste cărămizi, sunt de trei feluri: esențiali și neesențiali. Cei esențiali nu pot fi sintetizați de organism și îi luăm din hrană. Toți, fără excepție, se găsesc în hrana de origine animală. Îi găsim și pe bucăți în hrana vegetală, dar nu pe toți în același loc.

În momentul în care organismul vede o proteină, o fragmentează, iar din bucățelele acelea mici sintetizează tot ce are nevoie pentru buna lui funcționare.
Organismul se joacă cu aceste cărămizi în fiecare secundă. Pe lângă proteine, mai avem nevoie de minerale, apă și grăsime.
Colagenul este sintetizat de organism și atât. Noi putem să mâncăm colagen, dar nu ne folosește la nimic. Fiind o proteină, odată intrat în stomac, organismul îl vede ca pe o proteină și se comportă ca atare: îl fragmentează în aminoacizii corespunzători, iar mai departe face cu el ce are nevoie – poate să fie orice.

Colagenul din carne roșie, supa de oase sau din răcitura fierbinte, odată ajuns în organism, îi „spune” acestuia că are nevoie de colagen și să îl sintetizeze. Totuși, vorbim de cantități mici – nu trebuie să consumăm un litru de supă de oase. Odată ce consumăm colagen de origine naturală, organismul recunoaște tipul său, pentru că îl cunoaște.
Este o diferență mare între colagenul din suplimente și cel din hrană. Colagenul din supa de oase este de tip 1, iar organismul știe că este de tip 1 și ce să facă mai departe.
Colagenul este distrus de razele UV, poluare – atât externă, cât și internă – și de fumat. Acestea scad capacitatea de a sintetiza colagen.

Când fragmentează colagenul pe care i-l dăm, el ajunge în zonele unde informația genetică determină sinteza de colagen. Este vorba de o stimulare a sintezei de colagen, nu că acel colagen mâncat s-ar duce la piele sau articulații. Nu avem cale biochimică sau biologică pentru asta.
Dacă mănânci carne cât propria palmă, îi dai organismului proteine complete, ca și cum ai oferi mașinii combustibil și întreținere. Îi dai tot ce are nevoie pentru buna funcționare.
Odată ce mâncăm proteine complete din carne, pește, ouă și brânzeturi, organismul le transformă, în mod corect, în „cărămizi de construcție”. Cu ajutorul acestora, își reconstruiește propriile celule.
Proteinele complete din carne, ouă și brânzeturi au trei grupări structurale. Organismul scoate și el la înaintare trei grupări. Acestea se potrivesc. Dar nu se potrivesc... bine cu proteinele din vegetale. De aceea, celulele – inclusiv colagenul – nu vor fi reconstruite eficient.

Glicarea excesivă afectează multe proteine, inclusiv colagenul. Testul conjunctiv devine foarte lax și nu se mai structurează. Țesutul conjunctiv, care se găsește în jurul tuturor vaselor, își pierde rezistența.
Colagenul este o proteină foarte interesantă, ca o sfoară cu multe fibre împletite. Se găsește în toate țesuturile conjunctive, oferindu-le rezistență. Când glucoza se atașează de colagen, aceasta interferează cu punctele care permit răsucirea și asamblarea fibrei. Nu mai avem o fibră de colagen puternică, ci niște „sforicele” răspândite.

Excesul la copii și tineri vine predominant din alimentație. Aceasta atacă un organism sănătos, pe care îl îmbolnăvește.

Articol recomandat de sport.ro
Cristi Chivu, ca niciodată! Imagini cu bucuria românului după „remontada” din Inter - Como
Cristi Chivu, ca niciodată! Imagini cu bucuria românului după „remontada” din Inter - Como
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Pericolul neștiut din alimente. Ce produse trebuie evitate pentru că sunt dăunătoare

Într-un aliment nu este neapărat important câte grame de grăsime găsim ci dacă sunt trans. Începând cu anul 2020 în Europa a fost reglementat conținutul de grăsimi trans din alimente.

Tehnologia care oferă precizie ridicată în scanarea implanturilor dentare. Cum funcționează

În timpul intervențiilor stomatologice, medicii pot vedea oasele pacientului, la fel că la o radiografie. Se întâmplă datorită inteligenței artificiale și înseamnă eliminarea erorilor umane.

Rolul microbiomului intestinal, al diversității bacteriene și al alimentației în reglarea imunității și metabolismului

De ce trebuie să avem peste 1.000 de tipuri de specii bacteriene în intestin? Pentru că diversitatea lor împiedică agresorii să depășească mucoasa colonului și să intre în circulația generală.

Recomandări
Încep consultările la Cotroceni. Nicușor Dan se întâlnește azi cu liderii coaliției, după ce PSD a declanșat criza politică

Preşedintele Nicuşor Dan va avea miercuri, la Palatul Cotroceni, consultări cu liderii coaliţiei de guvernare.

„Ne împușcăm singuri”. În plină criză mondială, România este în mijlocul propriei crize politice. Costurile retragerii PSD

„Noi ne împușcăm singuri". O spune președintele Consiliului Fiscal, cu privire la consecințele actualei crizei politice în economie. 

Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au revenit în România. Cât costă să le vezi la Muzeul Național de Istorie

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice din aur, furate în Țările de Jos, s-au întors acasă. Piesele de tezaur au fost transportate în condiții de securitate sporite până la Muzeul Național de Istorie, unde publicul le va putea admira de mâine până pe 3 mai.