Cum putem scăpa de dependența de mâncare, dulciuri, țigări sau alcool
Mi-e poftă să fumez, de ceva dulce sau să beau o bere. Și imediat ce apare pofta mi-o și îndeplinesc!
Așa îmi învăț creierul cu un tipar care se numește dependență.
În drum spre casă, începe să apară nevoia de relaxare. Pe care, prin repetiţie, mulţi o asociază cu poftă de alcool, mâncare, dulciuri ori ţigări.
Asocierea stres sau relaxare cu orice substanță creează dependență
Asocierea stres sau, dimpotrivă, relaxare cu orice fel de substanţă creează în creier un tipar. Acest tipar se numeşte dependență.
Bogdana Burscuc, psiholog: „Cei mai mulţi au ideea asta despre ei sau se blamează că nu au voinţă şi undeva se resemnează, altora le este foarte frică că n-o să reușească să se lase şi atunci renunţă.”
Despre acest tipar ar trebui să le spuneţi inclusiv adolescenţilor. Din fericire, aşa cum s-a creat, un tipar se şi distruge.
Viorel Roman, psiholog: „Asta trebuie să îi transmiţi creirului că tu poţi să treci peste acel moment şi fără substanţă, nu distrugi un circuit cerebral deja format ci încerci să creezi unul nou.”
Pofta extremă durează 15 minute
Cincisprezece minute durează pofta extremă. Apoi, fiziologia umană o face să descrească. Ulterior dispare în mod natural. Dacă depăşiţi cele 15 minute, e primul pas pentru a crea un tipar de confort fără substanţe.
Viorel Roman, psiholog: „Nu poţi să ştergi din creier ceva care s-a format în ani de zile, ci să creezi un răspuns alternativ pe care creierul îl învaţă după o perioadă suficient de lungă. Comportamentul nou merită o circumvoluţiune nouă.”
Aşa începe vindecarea unei dependențe. În proces, e utilă prezenţa unui psiholog.
.webp)
