Celulele macroface, o sabie cu două tăișuri pentru persoanele supraponderale. Cum ajung să devină parte din boală
Analizele de sânge care arată inflamația se numesc proteina C reactivă, fibrinogen și, mai nou, inter-leukina 6. Inflamație găsim în toate bolile.
Ne uităm spre celulele sistemului imunitar numite macrofage. Conțin un număr uriaș de receptori diferiți. În funcție de pericol, un receptor declanșează macrofagul să se activeze. Și să apere, adică să distrugă agresorul.
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Monitorizarea acestor markeri de inflamație este importantă si poate oferi clinicianului sugestii importante privind un diagnostic”.
Agresori pentru propria apărare nu sunt doar bacteriile sau virusurile. Grăsimea în exces înseamnă agresiune extremă. Sistemul imunitar luptă tot cu celulele macrofage. De fapt, țesul gras e plin de aceste celule de apărare.
Ca să se complice și mai mult această boală, aceleași celule imune au receptori pentru hormonul insulină, cel care scade zahărul din sânge.
Odată ce mâncăm, pancreasul eliberează hormonul insulină. Acesta va lua glucoza, zahărul din sânge. Duce acest zahăr în celule, unde e folosit drept energie. Odată ce ia zahărul din sânge, glicemia se normalizează.
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Macrofagul are receptori inclusiv pentru insulină și asta pune probleme la pacienții cu diabet de tip 2 și obezitate deoarece în țesutul adipos există macrofage care, prin acești receptori, consumă insulina. Apare rezistența periferică la insulină. Și glucoza rămâne la un nivel ridicat, chiar dacă pancreasul produce insulină. E consumată de receptorii din macrofage!”
În cazul celor supraponderali, aceste celule de apărare sunt o sabie cu două tăișuri. Vin în țesutul gras ca să apere. Devin însă parte din boală. De aceea, grăsimea în cantitate mare înseamnă o boală care atenție, trebuie tratată.
