Iar căutarea fără pauză, tot cu ochii într-un ecran, înseamnă dependență. Haideți să vedem cum se tratează.
Viorel Roman, psiholog clinician: „Mergem în școli și îi rugăm pe adolescenți să ne spună cât timp de ecrane au și vedem că media este undeva la șase-șapte ore pe zi și că, de fapt, nu există timpi de ecran negociați în familie. Înseamnă minimum 35 de ore pe săptămână. Au început să apară și primii adulți tineri, între 20-25 de ani, care au un istoric foarte lung de utilizare a jocurilor și a aplicațiilor și vin cu patologia asta de dependență de jocuri și depresie.”
Organizația Mondială a Sănătății ne spune că dependența de ecran este cea mai ușor de dobândit. Nu vorbim despre substanțe interzise, cum sunt drogurile, nu vorbim despre alcool ori tutun, despre care știm că sunt rele. Vorbim despre comportamentul de a întinde mâna după telefon, care provoacă dependență. Și nu suntem conștienți că este asemenea oricărei dependențe – de țigări, de alcool, de jocuri de noroc.
Avem o problemă care ne doboară. După ce ne-a doborât, mergem mai departe și găsim o soluție. Pe măsură ce trece timpul, căpătăm rezistență. Aceasta este maturizarea emoțională corectă.
Este diferită de situația în care, atunci când avem o problemă, întindem mâna după telefon și uităm de tot trei ore. În cazul tinerilor, emoțiile nu sunt construite corect. Așa apare dependența, când credem că rezolvăm o problemă cu o adicție. Și tot așa apare și depresia.
Viorel Roman, psiholog clinician: „Chiar dacă vorbești cu un om care are 30 de ani, poate ai în fața ta un tânăr emoțional de 15 ani și cu asta lucrezi. Încercăm să îl învățăm să se autoregleze emoțional.”
Cum începe tratamentul? În familie, părinții conștienți de pericol trebuie să negocieze cu cei mici timpul petrecut în fața unui ecran. Copilul dă timp rezonabil, dacă nu e deja în ecran.
Prea multe ore? Reduceți treptat timpul în fața unui ecran. Copiii ori tinerii au nevoie să fie ajutați să facă orice altceva, chiar dacă nu au chef să facă nimic. Iată cum funcționează creierul:
Viorel Roman, psiholog clinician: „Depresia are nevoie de activarea comportamentală, trebuie să faci lucruri, chiar dacă nu ai chef. Oamenii depresivi așteaptă acel chef ca ei să facă ceva. De fapt, în depresie e nevoie să faci lucruri fără chef. Biochimia s-a modificat și e nevoie de două la 12 luni să simți plăcere din nou la activități banale – să bei un pahar cu apă, să bată soarele pe tine.”
Dacă vorbim despre dependență, aceasta are nevoie și de ajutor specializat.
