Care este legătura dintre alunițe și cancer. Dermatologii combat un mit și trag un semnal de alarmă
La microscop vedem pielea a două persoane, din același spațiu anatomic. Celulele cu pigment, glandele sudoripare, glandele sebacee, toate sunt complet diferite. Structurile anormale care apar sunt diferite de la o persoană la alta.
Diferențele ne spun că e momentul, înainte de vară, să mergem la dermatolog. O dată la șase luni mergeți la dermatolog și arătați-i toate leziunile de pe pielea dumneavoastră. Fie că sunt vechi ori noi.
Leziuni se numesc alunițele sau petele pigmentare, dar și porțiunile din tegument mai tari, ori cu structura schimbată.
Tiberiu Tebeică, medic anatomie patologică: „Să se alarmeze când observă ceva nou care crește pe piele. Un coș poate dura o saptămâna două. Dacă persistă o lună automant trebuie să ceară părerea dermatologului”.
Deasupra celulelor care formează exteriorul pielii stă o substanță neagră, care dă și culoarea pielii. Aceste scut negru e subțire. Pielea are culoarea albă. Persoanele cu pielea deschisă sunt în cel mai mare risc în fața soarelui.
Tiberiu Tebeică, medic anatomie patologică: „Sunt mai predispuși să înmagazineze o cantitate mai mare de radiații și automat au un risc mai mare de a dezvolta probleme pe viitor. Explicația e simplă. Fototipul, adică culoarea piellii, e cantitatea de pigment. Cu cât e mai multă melanină, cu atât protejează ca un scut și nucleul stă bine mersi. Nu suferă de la radiația ultravioletă și nu suferă mutații, persoanele nu au risc mic de cancer. La persoanele care nu au multă melanină, nucleul e expus și se produc mutații”.
Așadar, o persoană cu pielea albă e mai predispusă la mutații în interiorul nucleului celular. Situația se numește cancer. Două tipuri de cancer de piele, numite carcinoame, invadează doar țesututurile din jur. Nu și alte organe. Sunt cele mai frecvente. Al treilea tip – melanomul - are posibilitatea de a pleca prin vasele de sânge peste tot.
Mihaela Leventer, medic primar dermatolog: „Oamenii nu acceptă să își taie alunițe, că se împrăștie. Pe de altă parte, dacă se zgârie, vin de urgență să o scoată. Nu zgârietura produce cancer. Cancerul era”.
Cel mai important factor de prognostic în melanom este grosimea tumorii. O calculează anatomo- patologul.
Tiberiu Tebeică, medic anatomie patologică: „Un pacient cu un melanom de sub un milimetru grosime are șanse foarte mari să fie ok. Patru milimetri nu e mult, dar microscopic e imens pentru tumoră. Un melanom cu peste patru milimetri sunt șanse să aibă deja metastaze. Dacă un melanom e excizat în fază incipientă, am salvat viața pacientului. Când un melanon are sub un centimetru grosime, șansele sunt foarte mari ca pacientul să se vindece”.
După diagnostic e recomandată investigația numită limfoscintigrafie. Aceasta detectează așa numitul ganglion-santinelă, adică ganglionul care primește primul celule tumorale din melanom. Ulterior e recomandată investigația numita PET CT, care determină stadiul bolii.
