Copiii din Finlanda învaţă din gimnaziu cum să-şi gestioneze banii şi timpul. Își găsesc singuri un loc de muncă temporar
Copiii din Finlanda învaţă din gimnaziu cum să-şi gestioneze banii şi timpul. Nu au manuale dedicate, dar au activităţi practice. De pildă, sunt trimişi să-şi găsească singuri un loc de muncă pentru o săptămână sau două.
În Finlanda, copiii au şi acum ore de lucru manual, menite să îi pregătească pentru viaţă. Toţi fac practică obligatorie, în a 8-a şi a 9-a, care le asigură o educaţie completă şi aplicată.
În Finlanda, elevii iau contact cu viaţa profesională încă din gimnaziu. Ţara nordică nu pregăteşte neapărat olimpici. Dar instruieşte în schimb tinerii ca să-şi găsească rostul în viaţă. Despre asta ne vorbeşte Sofia.
SOFIA DASCĂLU, elevă:„Am avut practica în clasa a 8-a o săptămână, în care ideea este să ne arate cum este să mergi la muncă, în diferite locuri, și eu am fost la o cafenea aici aproape.”
Iar asta face parte din programa şcolară. La finlandezi, gimnaziu înseamnă clasa a 7-a, a 8-a şi a 9-a.
SILEANA MANEA, părinte: „Ceea ce poți spune că face școala, în acești primii ani, este că-i pregătește pentru viață. Nu merg la școală să învețe doar matematică, finlandeză, chimie, fizică.”
Spre deosebire de România, unde elevii tocesc la toate materiile, copiilor finlandezi li se preda încă din adolescenţa lecţia responsabilităţii.
JOUNI KANGASNIEMI, CONSILIER LA MINISTERUL EDUCAȚIEI: „Se face introducerea în viaţa profesională. Sunt puşi să caute locuri de muncă, unde pot merge și să urmărească muncă timp de două săptămâni și asta face parte, de asemenea, din educație. Fiul meu a mers la un restaurant și a ajutat la prepararea mâncării.”
La 16 ani, Jonna are propria afacere. Strânge mingii de golf de pe mai multe terenuri. Le recondiţionează şi apoi le vinde. Este activitatea pe care o face în paralel cu şcoala.
În Finlanda, 58% dintre elevi aleg liceele şi 42% optează pentru studii profesionale. În şcolile gimnaziale încă au ateliere. La noi, s-au desfiinţat.
În funcție de abilitățile pe care trebuie să le învețe, copiii lucrează proiecte. Iris ne prezintă tema ei.
IRIS BIRO, elevă: „Am făcut un video, în care am făcut pâine. Ne-au învăţat la scoală cum să facem.”
ILEANA MANEA, părinte: „Au oră separată. Cum pui la spălat, de exemplu, să știi să pui la spălat... Trebuie să ştie să bată un cui, să taie ceva, să poată să face chestii hand made, să coasă. Este tratat cu seriozitate egala cum tratezi şi ora de matematică. Cred că ăsta este succesul societății finlandeze, în general, că tratează lucrurile de bază ale unei vieți, lucrurile de care ai nevoie.”
Prin această abordare, elevii își îmbunătățesc șansele de angajare, își dezvoltă încrederea în sine şi devin independenţi fata de părinţi. În ultimii ani, Guvernul finlandez a investit sume importante în ceea ce ei numesc starea de bine a tinerilor. Aşa au apărut Centrele pentru tineri. Sunt locuri unde copiii îşi pot petrece timpul liber. Se intra gratuit, iar ei au la dispoziţie săli de joacă şi relaxare.
În Helsinki, sunt în total, 50 de astfel de centre, pentru tineri, cu un buget annual de 30 de milioane de euro şi 400 de angajaţi. Acesta nu este un loc în care tinerii doar se pot relaxa, coordonatorii de aici pot organzia inclusiv cursuri de educaţie sexuală sau pot ieşi pe teren acolo unde tinerii îşi petrec viaţa de zi cu zi şi pot interveni când există probleme.
Centrele colaborează strâns cu şcolile. În Finlanda, astfel de activități sunt o rutină, integrate în curricula școlară, ceea ce le permite copiilor să învețe prin experiențe practice și să se pregătească pentru provocările reale ale vieții. Oportunităţi pe care România nu le oferă. La noi, sistemul educațional se concentrează pe livrarea de informații teoretice, lăsând puțin loc pentru învățarea prin acțiune. Iar asta limitează capacitatea tinerilor de a se pregăti pentru viaţă.
.webp)
