Situație îngrijorătoare: doar 8% dintre copii fac mișcare în aer liber

×
Publicitate

Doar opt la sută dintre copiii români cu vârste cuprinse între 8 şi 16 ani fac mişcare în aer liber, măcar o oră pe zi. E tentant să dăm vina doar pe tehnologia care lipeşte această generaţie de canapea.

Totul pleacă, de fapt, de la modul în care înţeleg părinţii valoarea timpului petrecut în parc sau în curte. Joacă afară, sub supraveghere discretă, e o resursă uriaşă pentru adaptarea la mediu. Creierul în formare învaţă să ia decizii, iar muşchii, oasele şi întreg sistemul imunitar acumulează permanent.

Reporter: „De câte ori pe săptămână te joci afară?”
Copil: „Aproape în fiecare zi.”
Reporter: „În fiecare zi, cât timp?”
Copil: „O oră, două.”

În spatele blocului, mai departe, deocamdată nu. Să mai crească. În mod surprinzător, copiii cresc mai repede mental şi fizic când sunt lăsaţi să se joace sub cerul liber. Generaţia 60 de ani plus, adică bunicii de azi, cunosc avantajele din experienţă proprie.

Bunică: „Eu am copilărit la ţară.”
Reporter: „Unde vă jucaţi?”
Bunică: „În curtea casei, sub un nuc.”

Şi, din fericire, asigură cât pot celor mici plimbarea în parc, dacă sunt lângă ei. Însă doar o treime dintre copiii români cresc în familia extinsă. Cei mai mulţi sunt însoţiţi, de la grădiniţă, nu de bunici, ci de dispozitivele inteligente.

Andrei Cândea, specialist cercetare: „Ei s-au născut cu tehnologia în mână, de la vârste foarte mici folosesc device-urile părinţilor lor. De pe la nouă ani au tableta lor.”

Andreea Voicu, kinetoterapeut: „Chiar dacă copilul este implicat mental în acea activitate, nu înseamnă că îşi foloseşte musculatura. Şi, de aceea, copiii care fac abuz de jocuri video şi de statul pe canapea suferă de obezitate, care are că principala cauză sedentarismul.”

Unii muşchi sunt permanent scurtaţi, adică tensionaţi. Alţii, alungiți, deci neexersati.

Andreea Voicu, kinetoterapeut: „Copilul zace în anumite poziţii incorecte, categoric. Umerii aduşi în faţă, capul spre spate. Apar şi atitudinile asimetrice, când copilul automat sta cu un umăr mai ridicat decât celălalt. Corpul se prăbuşeşte efectiv în tot felul de poziţii. Clar nu duce la un tonus muscular adecvat.”

În schimb, în aer liber, tot sistemul osos şi cel muscular lucrează; corpul copilului este în permanenţă căutare a echilibrului, fie că se dă cu trotineta, se caţără într-un copac sau se dă de-a dura prin iarbă.

Secretul este supravegherea discretă; adultul să stea cuminte pe o bancă şi să îşi monitorizeze de la distanţă juniorul, fără să intervină în joaca lui şi fără să îi strice distracţia, cu replici pe care le-aţi mai auzit prin parcuri: „nu sări”, „nu te murdări”, „hai la masă!”. Asta deoarece în fiecare secundă în care copilul e lăsat singur, creierul lui e provocat să ia autonom decizii. Un beneficiu imens, atât punctual, cât şi pe termen lung, pentru că va deveni un adult independent.

A nu se confunda cu un adult egoist. Statul alături de semeni, mâna întinsă unui prieten căzut, conturează spiritul de echipă. Ieşirea în parc este, pentru cei mici, un prilej de socializare. Se leagă prietenii contextuale, care pornesc de o jucărie și, culmea, pot ţine o viaţă.

Reporter: „Ai prieteni pe care i-ai cunoscut doar în parc?”
Copil: „Da!”
Reporter: „Câți?”
Copil: „Nouă!”

Iată alte câteva beneficii certificate recent de un studiu canadian. Statul afară creşte performanta academică a elevilor. 78 la sută dintre şcolari incluşi în experiment s-au concentrat mai bine la teste, după ce s-au jucat câteva ore la tobogane, fără reguli impuse. Iar la finalul zilei au avut un somn mai lung şi mai odihnitor.

În fine, o cercetare a Universităţii din Illinois, Statele Unite, arată că decorul „verde şi liber" scade hiperactivitatea şi echilibrează apetitul copiilor.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Bacteriile, necesare pentru sănătatea copiilor. Cum se face educația imunitară

Educaţia imunitară începută la şcoală şi la grădiniţă, adică toate bolile acelea luate din colectivitate care îi sperie pe părinţi, trebuie continuată în vacanţă.

Cum ne putem ajuta copiii să fie rezistenți în fața alergiilor și bolilor auto-imune

În comunităţile cu mulţi copii, virozele respirarorii, rinitele şi paraziţii intestinali nu sunt evenimente biologice de speriat, ci fac parte din educaţia imunologică obligatorie. Iar când spunem educaţie, ne referim la testul pe care îl dă organismul.

Recomandările medicilor pentru pacienții care au suferit un infarct

O îngustare semnificativă a arterelor inimii poate conduce la situaţia pe care o numim infarct. După un astfel de episod, unul din cinci pacienţi poate face din nou un accident cardiovascular. Iar asta în primul an post-infarct.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.