Situație îngrijorătoare: doar 8% dintre copii fac mișcare în aer liber

×
Publicitate

Doar opt la sută dintre copiii români cu vârste cuprinse între 8 şi 16 ani fac mişcare în aer liber, măcar o oră pe zi. E tentant să dăm vina doar pe tehnologia care lipeşte această generaţie de canapea.

Totul pleacă, de fapt, de la modul în care înţeleg părinţii valoarea timpului petrecut în parc sau în curte. Joacă afară, sub supraveghere discretă, e o resursă uriaşă pentru adaptarea la mediu. Creierul în formare învaţă să ia decizii, iar muşchii, oasele şi întreg sistemul imunitar acumulează permanent.

Reporter: „De câte ori pe săptămână te joci afară?”
Copil: „Aproape în fiecare zi.”
Reporter: „În fiecare zi, cât timp?”
Copil: „O oră, două.”

În spatele blocului, mai departe, deocamdată nu. Să mai crească. În mod surprinzător, copiii cresc mai repede mental şi fizic când sunt lăsaţi să se joace sub cerul liber. Generaţia 60 de ani plus, adică bunicii de azi, cunosc avantajele din experienţă proprie.

Bunică: „Eu am copilărit la ţară.”
Reporter: „Unde vă jucaţi?”
Bunică: „În curtea casei, sub un nuc.”

Citește și
De ce nu este bine să fumăm și să mâncăm lactate după intervenții în cavitatea orală
De ce nu este bine să fumăm și să mâncăm lactate după intervenții în cavitatea orală

Şi, din fericire, asigură cât pot celor mici plimbarea în parc, dacă sunt lângă ei. Însă doar o treime dintre copiii români cresc în familia extinsă. Cei mai mulţi sunt însoţiţi, de la grădiniţă, nu de bunici, ci de dispozitivele inteligente.

Andrei Cândea, specialist cercetare: „Ei s-au născut cu tehnologia în mână, de la vârste foarte mici folosesc device-urile părinţilor lor. De pe la nouă ani au tableta lor.”

Andreea Voicu, kinetoterapeut: „Chiar dacă copilul este implicat mental în acea activitate, nu înseamnă că îşi foloseşte musculatura. Şi, de aceea, copiii care fac abuz de jocuri video şi de statul pe canapea suferă de obezitate, care are că principala cauză sedentarismul.”

Unii muşchi sunt permanent scurtaţi, adică tensionaţi. Alţii, alungiți, deci neexersati.

Andreea Voicu, kinetoterapeut: „Copilul zace în anumite poziţii incorecte, categoric. Umerii aduşi în faţă, capul spre spate. Apar şi atitudinile asimetrice, când copilul automat sta cu un umăr mai ridicat decât celălalt. Corpul se prăbuşeşte efectiv în tot felul de poziţii. Clar nu duce la un tonus muscular adecvat.”

În schimb, în aer liber, tot sistemul osos şi cel muscular lucrează; corpul copilului este în permanenţă căutare a echilibrului, fie că se dă cu trotineta, se caţără într-un copac sau se dă de-a dura prin iarbă.

Secretul este supravegherea discretă; adultul să stea cuminte pe o bancă şi să îşi monitorizeze de la distanţă juniorul, fără să intervină în joaca lui şi fără să îi strice distracţia, cu replici pe care le-aţi mai auzit prin parcuri: „nu sări”, „nu te murdări”, „hai la masă!”. Asta deoarece în fiecare secundă în care copilul e lăsat singur, creierul lui e provocat să ia autonom decizii. Un beneficiu imens, atât punctual, cât şi pe termen lung, pentru că va deveni un adult independent.

A nu se confunda cu un adult egoist. Statul alături de semeni, mâna întinsă unui prieten căzut, conturează spiritul de echipă. Ieşirea în parc este, pentru cei mici, un prilej de socializare. Se leagă prietenii contextuale, care pornesc de o jucărie și, culmea, pot ţine o viaţă.

Reporter: „Ai prieteni pe care i-ai cunoscut doar în parc?”
Copil: „Da!”
Reporter: „Câți?”
Copil: „Nouă!”

Iată alte câteva beneficii certificate recent de un studiu canadian. Statul afară creşte performanta academică a elevilor. 78 la sută dintre şcolari incluşi în experiment s-au concentrat mai bine la teste, după ce s-au jucat câteva ore la tobogane, fără reguli impuse. Iar la finalul zilei au avut un somn mai lung şi mai odihnitor.

În fine, o cercetare a Universităţii din Illinois, Statele Unite, arată că decorul „verde şi liber" scade hiperactivitatea şi echilibrează apetitul copiilor.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Cum și-a făcut apariția Eleonora Incardona la Derby d’Italia
Cum și-a făcut apariția Eleonora Incardona la Derby d’Italia
Citește și...
De ce nu este bine să fumăm și să mâncăm lactate după intervenții în cavitatea orală
De ce nu este bine să fumăm și să mâncăm lactate după intervenții în cavitatea orală

Fară produse lactate fermentate - după intervenții chirurgicale la nivelul cavitații orale. Aceasta deoarece bacteriile, bune de altfel, pot produce tulburări în vindecarea rănilor.

Tiroida și sarcina. De ce trebuie mama să-și facă examene endocrinologice înainte și după sarcină
Tiroida și sarcina. De ce trebuie mama să-și facă examene endocrinologice înainte și după sarcină

La începutul sarcinii, tiroida fetală nu funcționează. Pentru o bună dezvoltare a fătului, acesta trebuie să ia hormonii tiroidieni de la mamă. Dacă mama are o problemă, și el suferă.

CSID. Ce boli ascunde inflamarea ganglionilor. Care sunt cei mai periculoși
CSID. Ce boli ascunde inflamarea ganglionilor. Care sunt cei mai periculoși

CSID. Ne palpăm ganglionii în zona gâtului, axilă ori inghinal. Vom descoperi formațiuni ovalare, care reacționează ușor la orice infecție localizată. Şi vă recomandăm să îi palpaţi când sunteţi la duş.

Recomandări
Conferința pentru Securitate de la Munchen și lumea în care trăim. ”Vi-l puteți imagina pe Putin fără război? Să fim sinceri”
Conferința pentru Securitate de la Munchen și lumea în care trăim. ”Vi-l puteți imagina pe Putin fără război? Să fim sinceri”

Statele Unite și Europa trebuie să fie împreună". Acesta este mesajul secretarului american de stat Marco Rubio, la Conferința pentru Securitate de la Munchen.

Ministru: 16 din cele 32 de elemente critice pentru Europa se găsesc doar în România. Prelucrăm metale rare din Groenlanda
Ministru: 16 din cele 32 de elemente critice pentru Europa se găsesc doar în România. Prelucrăm metale rare din Groenlanda

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că România are în prezent 16 din cele 32 de elemente considerate critice la nivel european, care se găsesc doar în ţara noastră şi ”maxim încă într-o ţară membră UE”. 

Câți pensionari sunt în România și care este pensia medie
Câți pensionari sunt în România și care este pensia medie

Un număr de 4.698.070 de pensionari era înregistrat în ianuarie 2026 în România, cu 1.489 mai puţini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.779 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).