Cum şi ce să bei de sărbători ca să nu te doară capul. Regulile anti-mahumreală
La români, mesele de sărbătoare încep, de regulă, cu o duşcă de ţuică şi se încheie, pentru cei care rezistă, cu o cupă de şampanie.
Iar între băutura aperitiv şi cea pentru desert există, desigur, un şir considerabil de variante, care trec din sticle în pahare. Dincolo de preferinţele fiecăruia, există câteva reguli pe care somelierii ne sfătuiesc să le respectăm, ca evenimentul să nu se lase cu dureri de cap.
O masă bogată e o probă de rezistenţă, nu un concurs de volum. Între două pahare cu alcool, indiferent cât de mici, ar trebui să treacă minimum o oră. Startul se dă chiar înainte de masă, cu un deget de aperitiv.
Florin Voica, președintele Asociației Somelierilor: ”Deschide apetitul. Adică îţi face poftă de mâncare. Ţinând cont că mâncăm mai gras, este binevenit. Arde grăsimile, să zic aşa. O palincă, o ţuică, o votcă bună.
Trebuie să miroasă a prună, în primul rând. O ţuică de prună sau o palincă de prună. De calitate găsim în magazinele de specialitate. În păhărel se toarnă la români 50 de ml, dar se practică şi 40 ml, 25 ml... şi atât!
Eu aş merge pe atât, ca să putem continua cu un pahar de spumant la următorul fel sau să mergem profesional, să degustăm un pahar de vin alb.”
Există câteva principii de bază ale servirii vinurilor. În cărţile de căpătâi ale somelierilor scrie cam aşa: întâi albe, apoi roşii. Întâi tinere, apoi mature. Întâi seci, apoi dulci şi licoroase. O gafă de proporţii este să serveşti şampanie între două tipuri de vin. Trebuie pusă pe masă, ori la început, ori la final.
Iată prima variantă: spumantul rose.
Florin Voica: ”Ar trebui să facă "poc"? O culoare foarte frumoasă, o cireaşă în pârgă sau petală de trandafir uscată.”
Cu şampania puteţi continua de fapt până la finalul mesei. Ori puteţi trece, odată cu peştele, la un vin alb.
Avem aici un sauvignon blanc sec. Este unul din vinurile care au prins în piaţă foarte puternic în ultimul timp. Şi hai să-l şi desfacem. Picioruşele ca nişte lacrimi care se lăsă, asta înseamnă că a fost un an bogat. E plin de glicerol, de alcool, adică e un vin de calitate superioară.
Vinurile sau şampania, de regulă, se beau seci. Adică doar patru grame de zahăr pe litru. Foarte puţin! Pentru că în ultimul timp, după cum aţi văzut, tendinţa este de a consuma cât mai puţin zahăr.
Avem şi o concluzie: merită să investiţi la fel de multă atenţie în pregătirea arsenalului de licori. Gustul celor mai alese mâncăruri poate fi stricat de băuturi nepotrivite, iar cele mai fine băuturi - la rândul lor - nu vor fi apreciate dacă însoţesc alte feluri decât cele cu care au "chimie".
Etichete: alcool, csid, grasime, mahmureală,
Dată publicare:
