Livadă de kiwi şi banane, în Bucureşti. Ce fructe exotice vom creşte în viitor în România
Aducem ingrediente abia culese pentru o salată de fructe: kiwi pitic de mărimea unei prune, dar plin de aromă, sâmburi de rodie, goji, paw paw şi câteva soiuri de curmale proaspete.
Le cunoaşteţi pe toate sub numele de "fructe exotice". Dar de data asta nu le-am luat din magazin, ci direct din pom sau arbust. Pentru că recolta s-a copt într-o livadă experimentală a universităţii de Agronomie din Bucureşti.
Lavinia Iliescu, doctorand Horticultură: "Suntem în livada Facultăţii de Horticultură, în livada de kiwi mai exact, care sunt aici".
25 de varietăţi de kiwi s-au copt, acum toamna, în plantaţia experimentală a Universităţii de Agronomie. Aşadar, aproape 3 decenii de muncă - selecţii şi îmbunătăţiri, care acum dau roade în volume uriaşe.
Pentru kiwi nu mai rămâne decât ca specialiştii să hotărască ce soiuri să pună pe piață, adică să ofere cultivatorilor industriali şi celor care vor fructe exotice în curte.
Marele avantaj al acestor specii încă exotice este că, fiind apărute de foarte puţin timp, nu au încă boli şi dăunătorâi. Aşadar pot fi cultivate în sistem ecologic fără să le fie aplicate pe frunze ori la rădăcina tratamente chimice, care ar influenţa negativ gustul.
Tot bio sunt şi fructele numite paw paw, bananele de preerie sau bananele nordului.
Andrei Tabacu, masterand Horticultură: "Are o pulpă uşor cremoasă, untoasă. Ananas, mango, vanilie... Un fruct poate ajunge şi până la 450 de grame, deci foarte mare. Un pom ca acesta poate avea până la 100 de fructe."
Încă o idee de viitor... Curmalul e rezistent la temperaturi până la -30 de grade, se simte perfect în teren nisipos şi a rodit bogat, în plantația de la Agronomie. Plecăm de la varianta miniaturală - curmale chinezeşti, mai mici decât cireşele. Şi mergem spre varietăţi unde echilibrul între ce mănânci şi ce arunci e net superior.
Cosmin Mihai, asistent universitar Horticultură: "Un măslin dobrogean, un soi cu fructul ceva mai mare. Fructul are mai multă pulpă, sâmburele este mai mic. Cel de mai devreme avea foarte puţină pulpă, sâmburele foarte mare."
Reporter: "Dar cele albe sunt necoapte?"
Cosmin Mihai: "Su necoapte. Mai degrabă merge spre deshidratare, spre industrializare. Conține cea mai mare cantitate de vitamina C, aşa că e bine să consumaţi zizifus în perioada rece. Din păcate, nu prea găsiţi în România."
După cum nici rodii n-ar trebui să culegem în Bucureşti. Şi totuşi...
Adrian Peticilă, conferențiar Horticultură: "Sunt 11 soiuri. Anul acesta am avut o producţie de 7 rodii."
Reporter: "Ar crede cineva că sunt rodii româneşti?"
Adrian Peticilă: "Avem dovezi dacă nu crede, avem fotografii. Ele sunt crescute în livada noastră."
În al patrulea an de producţie sunt şi pomişorii de goji.
Adrian Asănică, conferențiar: "Din luna iunie şi iată până la venirea frigului formează fructe pe plantă continuu."
Reporter: "Deci aţi recoltat ceva?"
Adrian Asănică: "Da, sigur că da."
Ca şi în cazul celorlalte specii exotice şi goji va fi oferit în curând fermierilor români. Mai ales că specialiştii lucrează la două tipuri distincte: fructe de consumat în stare proaspătă şi goji perfect pentru pentru uscare şi prepararea de siropuri şi sucuri.
