Cum sa cresti copii independenti. Comportamentul mult prea protectiv al parintilor, un dezastru pentru viitorul acestora
Prea putin timp pentru cuplu, prea multe reaponsabilitati si... iata cum apar primele fisuri in cuplu. Exact capcanele pentru raportul de forte din familie. In aceste situatii inerente, nu va incarcati copilul cu responsabilitati de adult.
O relatie relaxata cu propriul copil, bazata pe egalitate, este premisa perfecta pentru desprinderea naturala din mediul familial. Si ajuta, in timp, ca tanarul care face pasul catre viitor sa nu cumva sa fie dependent de unul ori de ambii parinti.
Dupa perioada adolescentei, mama si tatal trebuie sa adapteze iubirea ce i-o poarta. Sa-l incurajeze sa mearga pe propria cale, pentru a se maturiza natural si fara impedimente.
Alegeri 2024
07:17
Ghidul alegătorilor români din diaspora. 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă
07:13
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
06:56
Alegeri prezidențiale 2024. A început votul în diaspora. Țara în care a fost deschisă prima secție
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
Adina Dumitrescu Psiholog: “Hai sa ajungem la un compromis, tu vrei asa, eu cred ca este bine sa faci asa. Expunem consecintele si negociem. Noi nu vrem sa-I dresam, noi vrem sa-I ghidam.”
NEGOCIATI, indiferent ce va cere copilul! Este recomandarea psihologilor. Aceasta atitudine il invata, de la varste fragede, cum sa supravietuiasca printre semeni.
Singurul lucru care nu se supune acestei reguli nescrise este raportul de forte din familie. Pe primul loc se afla mama si tata, in formula de cuplu. Pe locul doi, copiii. Situatia vine in sprijinul sanatatii psihice a celui mic.
Bogdana Bursuc, psiholog: “Ori de cate ori exista o fisura in cuplu, copilul imediat intra in fisura respectiva si preia sarcini si responsabilitati, pentru el ce e foarte important este uniunea cuplului si el sudeaza.”
Doar aparent! Cel mic nu are ce rol sa joace in aceasta situatie. Nu este negociator si nici refugiu emotional.
Unii incep sa contruiasca un fel de parteneriat cu propriul copil, in loc sa se indrepte spre partenerul de viata. Pe termen scurt, situatia e confortabila pentru parintele in cauza: are spre cine sa isi indrepte emotiile. Iar fiul sau fiica se bucura de foarte multa atentie. Pe termen lung insa, vorbim despre un DEZASTRU.
Bogdana Bursuc, psiholog: “In momentul in care copilul creste in varsta va fi foarte dificil sa rupa legatura asta, care e mai mult decat o legatura parinte-copil. In momentul cand care vrea sa rupa aceasta legatura copilul se va simti foarte vinovat, pentru ca parintele era foarte agatat si primea foarte mult din relatie.”
Parintelui ii este greu sa isi lase copilul sa isi castige independenta. In timp, acesta din urma are de suferit. Sansele ca, la randul lui, sa formeze un cuplu pe termen lung scad dramatic.
Responsabilitati care nu-i apartin copilului se constata frecvent si cand unul dintre parinti pleaca mai multa vreme de acasa. ''Tu esti barbatul in casa acum!'', pot auzi baietii... Nici vorba! Copilul ramine copil si adultul - adult. Doar aceasta atitudine respecta integritatea psihica a celui mic.