Cum ne dăm seama dacă avem astm. Tratamentele recomandate de specialiști
Dimineaţa respir prost, ziua - cât de cât bine, noaptea - iar rău. Iată un raport mai neaoş, pe 24 de ore, pentru capacitatea respiratorie a unei anumite categorii de populaţie.
Vorbim despre alergicii netrataţi care, de multe ori, nici măcar nu iau în calcul faptul că ar putea fi suferinzi. Capacitatea respiratorie se determina obiectiv printr-o spirometrie. E recomandată oricui, iar în cazul bolnavilor e primul pas în tratatrea afecţiunii.
Doctor Monica Schifirnet, medic primar alergolog: Pacientul tuşeşte, simte apăsare în piept, simte că-l strânge ceva ca o contracţie toracică, respiraţie zgomotoasă, o tuse uscată.
Iată câteva posibile simptome ale astmului. O boală inflamatorie cronică, la nivelul căilor respiratorii, ce afectează un milion de români. Asta, oficial, pentru că cercetările arată că avem de-a face cu o boală subdiagonisticată. Pentru un verdict de specialitate, primul pas care trebuie făcut îl reprezintă testarea non-invazivă numită spirometrie. Cinci ani e vârsta minimă.
Doctor Monica Schifirnet medic primar alergolog: Spirometria ne arată volumele de aer şi debitele de aer la nivelul plămânului.
În prezent, tratamentele promit o viaţă absolut normală pentru suferinzi. Asta însemnând inclusiv că pot face orice fel de activitate fizică. Se întâmplă, însă, că, odată ce boală este controlată cu ajutorul medicaţiei, mulţi dintre pacienţi să renunţe să mai ia pastilele, crezând că stăpânesc situaţia.
Conferențiar doctor Roxana Bumbăcea, medic primar alergologie şi imunologie: Pacientul se poate gândi că poate renunţa la medicaţia lui tocmai pentru că astmul e controlat. El se simte perfect, asta se chemă în termeni medicali un astmatic ne-astmatic adică nu mai ai niciun semn că eşti asmatic. Va deveni într-o astfel de condiţie tocmai din cauza medicaţiei. Şi dacă este un argument cu atât mai important să continue medicaţia care l-a adus în această stare.
Fără medicaţie de întreţinere însă pot reapărea crizele. De aceea, pacientul trebuie să respecte tratamentul recomandat de medic şi calendarul de controale de specialitate, agreat cu cel care îl supravegheză.
Conferențiar doctor Roxana Bumbăcea, medic primar alergologie şi imunologie: Crizele de astm exteriorizează inflamaţie permanenta, iar când apare o închidere brutală a bronșiilor apare tot cortegiul de simptome caracteristice crizei de astm. Este ca un iceberg când apare criza, baza nevăzută de sub apă este foarte mare şi asta e ideea, să tratăm tot timpul ca să avem o vizibilitate foarte mică a simptomelelor.
În tratarea astmului, există, în prezent, terapia ţintită moleculară. O schimbare majoră a abordării acestei afecţiuni. Medicaţia tratează cauza, nu doar simptomele.
Conferențiar doctor Roxana Bumbăcea medic primar alergologie şi imunologie: Identificăm nişte ţinte din tot lanţul ăsta al inflamaţiei şi aplicăm metode moderne terapeutice. Practic poţi să atingi punctul cheie şi să blochezi veriga cea mai importantă din inflamație.
E important de reţinut că astmul se poate diagnostica indiferent de vârsta pacientului. Nu este contagios, iar suferindul poate, respectând toţi aceşti paşi enumeraţi mai devreme, să se bucure de viaţă ca orice individ sănătos. Pe de altă parte, orice semn de înrăutăţire a simptomelor trebuie comunicat specialistului.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pro TV
Pro TV
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: astm, simptome, tratamente,
