"Copilul meu ma minte!" Cum trebuie sa actioneze parintii care identifica astfel de situatii
"Copilul meu ma minte!", se gandesc, furiosi pesemne, parintii cand identifica o astfel de situatie. Cei mici au trei argumente foarte la indemna. "Pot fi pedepsit", "nu vreau sa-i dezamagesc" sau "doar asa primesc atentie."
Am enumerat, de fapt, motivele celor mai frecvente minciuni ale copilariei.
Gyorgy Gaspar, psiholog: "Minte pentru a evita o pedeapsa si atunci emotia principala e frica. Si vina."
Copiii invata de la cele mai mici varste ca pedepsele se pot evita prin minciuni. Prin aceleasi mijloace, pot dribla cu abilitate dezamagirea iminenta a parintilor, intr-o situatie neplacuta. Totusi, mamele si tatii si-ar dori sa afle numai adevarul. Strategia trebuie construita altfel, spun psihologii.
Gyorgy Gaspar, psiholog: "Primul pas ar fi ca parintele sa accepte ca minciuna face parte din viata si atata timp cat vor trai parinii, copilul va minti. Daca parintele ii transmite acest mesaj, cresc foarte multe sansele ca acest copil sa ii spuna adevarul."
Daca observati ca cel mic povesteste ceva care este, in mod evident, o minciuna, ajutati-l cu intrebari deschise. Si pastrati-va mintea in garda.
Gyorgy Gaspar. psiholog: "Daca il intrebam direct pe copil "de ce minti?" el se va bloca, insa daca ii intrebam deschis "cum te-ai simtit", "la ce te-ai gandit in momentul respectiv", "la ce crezi ca te-a ajutat acest lucru", il ajuta pe copil sa intelega ca ceea ce a facut nu a fost cea mai buna strategie."
Nu il etichetati drept mincinos: nu-l ajuta cu nimic sa stie asta. In plus, va intampina dificultati atunci cand va dori sa schimbe comportamentul. Vorbim despre inca o modalitate de a-i crea siguranta emotionala. Care, in micutul creier, suna asa: "sunt important, contez, ma pot baza pe ceilalti, cand am nevoie ei vin."
