Ce sunt acizii trans nesaturați din alimente, interziși de Europa și ce boli mortale provoacă
În urmă cu câteva săptămâni, Europa a luat o decizie istorică. Statele membre ale Uniunii sunt obligate să limiteze acizii trans nesaturati din alimente.
Acesti acizi sunt direct legati de boli cu potential fatal: infarctul miocardic ori accidentul vascular cerebral.
Vorbim despre substanțe obținute în laborator, fără pic de resurse naturale. Și prezente în cantități consistente în special în dulciuri ori produse de patiserie. Categorii atât de mult îndrăgite de copii. Mergem astăzi la pediatru să vedem ce înseamnă pentru un organism în formare contactul cu ele.
Prăjim mâncarea. Așa putem să obținem ușor acizii trans nesaturați. Cantitatea acestora crește dacă vasul în care încingem uleiul este mare - înseamnă că și contactul cu aerul va fi la fel.
Conf. dr. Nicoleta Chira: “Sunt susceptibile alimentele precum cartofii prăjiți, gogoșile, produsele crispy să conțină acizi grași de tip trans cu condiția ca producătorul să nu fi schimbat uleiul prea des. Una e când facem prăjirea într-o tigaie cu diametrul mic - cu cât surprafata de contact între ulei și oxigen e mare, crește riscul de a se peroxida grăsimea respectivă.”
Peroxidarea face ca, odată consumate prăjelile, în organismul uman să apară radicalii liberi. Sunt instabili și dăunează: infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral sunt doar două exemple de afecțiuni ce se pot dezvolta în timp.
Industria produce însă acizi grași trans fără pic de resurse naturale. Îi regăsim apoi în dulciuri, produse de patiserie, mezeluri, creme, alimente semipreparate, margarină.
Mâncăm o masă grasă - carne grasa, brânză grasă, adică grăsimi animale. Un organism sănătos, care face mișcare, are fenomene de compensare. Adică ficatul va transforma aceste grăsimi naturale și nu le va arunca, în cantități mari, în circulația sanguină. Acizii grași trans însă, artificiali, se duc direct în sânge.
Deși e capabil să facă în jur de 2.000 de reacții pe secundă, ficatul nu are, în codul lui genetic, informații care i-ar permite să prelucreze corect aceste substanțe.
Este imposibil să interzici unui copil un dulce. Dar prăjitura, crema, chiar ciocolata furnizează cantitati uriașe de acizi grași trans. Care vor găsi, într-un copilaș, un sistem biologic ușor de destabilizat.
Prof. dr. Mihaela Bălgrădean, șef clinică padiatrie: “Există alimente pe care le putem ingera în cantitati mari și care nu ne hrănesc. Când spun că nu ne hranesc inseamna că nu ne aduc un aport nutritiv. Este și cazul acestor grăsimi: aduc un țesut adipos de proastă calitate și, de fapt, reduc acuitatea mentală. Este vorba de lucruri rele pe care le fac aceste substanțe. Nu mă refer doar la patologia digestiva, cum ar fi cele legate de obezitate, dar și lucrurile care intră într-un lanț cu bolile cardiovaculare și diabetul zahat. La dulciuri vor fi expuși orcium, dar să încercăm să dăm copiilor acele dulciuri care conțin cât mai puțini aditivi. Trebuie preparate în casă.”
Mergem acum la Institutul de Biopatologie Celulară. Și analizăm celulele din placa de grăsime depusă pe vasele de sânge. Acizii grași trans artificiali sunt factori de creștere pentru placa de colesterol. Un pas apăsat în direcția infarctului și a accidentelor vasculare cerebrale.
În prezent, există pe piață alimente care conțin mai bine de zece procente de acizi grași trans. Pe eticheta scrie "grăsimi hidrogenate". Comisia Europeană a luat decizia ca, până pe 1 aprilie 2021, toate produsele alimentare să conțină cel mult 2% din această substanță. Altfel, vor fi interzise la vânzare.
Etichete: csid,
Dată publicare:
