Avantajele probioticelor luate din alimente și unde le găsim. Cum se distrug acestea foarte ușor

Mâncăm mult - nu doar ne îngrăşăm, ci distrugem o parte importantă din defensiva imunitară. La fel se întâmplă și în cazul antibioticelor administrate haotic. Efectul este marcant, în copilărie.

Până la 5 ani, mucoasa intestinală se maturizează. Şi tot până atunci, copilul trebuie să ia contact cu peste 1.000 de specii bacteriene. Îl vor proteja toată viaţa.

Citește și

Brânzeturile fac ceea ce niciun supliment alimentar nu reuşeşte să facă

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Prof. dr. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie: „Tocmai această diversitate a lor le oferă capacitatea de a se opune instalării patogenilor. Prin interacţiile din ele, interacţiuni metabolice,
bacteriile bune, organisme vii, comunică între ele – situaţie favorabilă organismului uman.
Îşi fac numeroase locuri în intestin şi astfel, prin simpla prezenţă, nu lasă spaţiu eventualelor bacterii, care provoacă boli. Bacteriile bune, numite probiotice se iau din lactate fermentate, borş, murături în sare.”

Probioticele, organisme vii, au nevoie de hrană. Adică de pre-biotice. Hrana şi-o iau din vegetalele pe care la mâncăm – preponderent din legumele crude, fierte ori murate în sare. Este primul argument pentru care avem nevoie de o porţie zilnică de legume.

Academician dr. Octavian Popescu, Facultatea de biologie: „Noi mâncăm şi bacteriile îşi aleg şi produc vitamina B6 , vitamina B12 , vitamina K. Vitamina K e vitamina antihemoragică, e produsă de bacteriile din tubul digestive. Vitamina B12, odată sintetizată de către bacteriile din intestin, intră în circulaţie şi produce

Încărcătura bacteriană normală din intestin e uşor de destabilizat prin multe calorii ingestate dintr-o dată - spre exemplu fast food. O porţie înseamnă în jur de 1000 de kilocalorii la o masă, sau mai mult, zahăr mult, plus grăsimi de sinteză. Bomba de calorii are impact direct asupra sistemului imunitar.

Bacteriile bune și antibioticele

Prof. dr. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie: „Vorbim de aşa numita microbiotă normală şi a apărut şi noţiunea de disbiotă. Această dietă foarte bogată în calorii le distruge, microbiota normală este adaptată evolutiv să salveze energie, nu întotdeauna oamenii au avut alimente din belşug. Este adaptată să trăiască cu mai puţini nutrienţi ori acum se confruntă cu situaţia inversă, cu o bogăţie de alimente”.

Prea multe alimente înseamnă sistem imunitar slăbit. Bacteriile sunt omorâte şi de antibiotice luate în neştire. Mor bacteriile normale din organismul uman, se dezvoltă în exces fungi, adică ciuperci în intestin. Când numărul fungilor îl depăşeşte pe cel al bacteriilor bune, apare inflamaţia la nivelul mucoasei intestinale. Are impact direct şi negativ asupra creşterii copilului.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"