De ce nivelul de anticorpi variază de la un laborator la altul, chiar în cazul aceleiași persoane
După vaccinarea anti-COVID, indiferent de serul administrat, toți vrem să știm câți anticorpi am produs. Rezultatele sunt însă, discrepante.
Un laborator poate identifica o valoare - să zicem, 0.9 – altul...60.000. Atenție, ne referim la aceeași persoană.
Totul pleacă de la faptul că Organizația Mondială a Sănătății nu are încă un standard pentru această testare. Așa că fiecare unitate lucrează cu propriile măsurători. Important este, până la urmă, pragul la care ne situăm.
România se apropie de un milion de cazuri confirmate COVID-19. Pe lângă acestea, o parte dintre noi se poate să fi făcut boala. Fără niciun simptom. Cum putem aprecia, obiectiv, situaţia?
Înainte de vaccinare, vreau să ştiu dacă am avut ori nu boala Covid 19. Ce trebuie să fac? Analiza din sânge numită anticorpi IgG, anticorpii anti-S şi anticorpii anti-N. Ultimii - anticorpii anti-N - dispar rapid în timpul convalescenței.
Pe baza acestei informaţii despre boală, toate vaccinurile aprobate la nivel mondial produc în organismul uman aşa numiţii anticorpi neutralizanţi anti-S sau anti-Spike. Doar pe aceştia îi testăm după vaccinare! Mai exact, la 7 zile după ce aţi terminat schema de imunizare.
Proteina Spike, proteina S, este conţinută de niște țepișori, pe care îi vedeţi într-o imagine cu virusul SARS-COV 2. După ce au fost studiate persoanele care au făcut boala, s-a constatat că anticorpii produşi de organismul uman împotriva…. țepișorilor, numiţi anti -S, sunt de lungă durată. Vaccinul înseamnă tocmai stimulare specifică pentru anticorpii anti-S.
De ce unii oameni produc mai mulţi anticorpi decât alţii, chiar dacă primesc acelaşi vaccin? Pentru că sistemul imunitar e diferit. Mai există o explicație.
Andreea Alexandru, director medical medicină de laborator: „Pe piaţa de analize medicale toţi producătorii au venit cu acești anticorpi anti-spike, un produs nou, mai multe posibilităţi de numărare. Testele care măsoară anticorpii sunt cantitativi, dar reţeta din spatele fiecărui test e diferită, de aceea există diferențe între rezultate.”
În România, sunt peste 6 astfel de reţete. Într-un asemenea laborator, se folosesc două:
La prima - sunteţi protejaţi, dacă aveţi peste 13.
La a doua - sunteţi protejaţi, dacă aveţi peste 0,8.
Andreea Alexandru, director medical medicină de laborator: „Când primiți rezultatele şi până ajungeţi la medic - că toată populaţia României e curioasă- ne uităm la intervalul de referinţă şi la limita de la care laboratorul declară că sunteţi în limita de protecție, tot ceea ce este peste limită arată că organismul nostru a produs anticorpi, indiferent cât sunt de mulţi sau puţini, totul e să fie peste această limită şi ne liniştim!”
Pe lângă anticorpii de lungă durată, numiţi anti-S, vaccinul activează aşa numitele limfocite T de memorie, alte celule imunitare. Patrulează peste tot. În cazul în care acestea vor simţi şi o cantitate mică de virus, se activează imediat! Fac parte din imunitatea celulară, de la nivelul fiecărei celule.
Prof. univ dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de biologie: „În infecţii virale, foarte importantă este această imunitate celulară care distruge particulele de virus, chiar dacă virusul pătrunde în câteva celule, aceste celule vor fi imediat detectate de limfocite T de memorie şi vor fi eliminate înainte ca infecţia să disemineze în ţesutul pulmonar.”
Aceste celule, de fapt, fac să dispară o infecţie virală. Şi într-o răceală comună, o viroză comună, care pare că … trece de la sine. De fapt, limfocitele T omoară celulele infectate cu virus - înainte să poată produce și mai multe virusuri.
Toate tipurile de vaccin le stimulează şi le antrenează să fie eficiente.
Limfocitele T nu se dozează în mod curent în laborator. Dar şi ele vă protejează alături de anticorpii anti Spike.
