Ungaria a acuzat UE de ipocrizie dupa ce Slovenia si Austria au anuntat ca vor garduri la granita pentru a opri migrantii

Asta dupa ce Budapesta a fost aspru criticata pentru aceeasi masura, relateaza AFP.  “Nu amuza pe nimeni sa construiasca un gard la frontiera. Nu am facut acest lucru pentru placerea noastra. Dar a trebuit sa ne aparam pentru ca nu a existat nicio solutie europeana comuna", a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, vineri, la Praga.

Szijjarto s-a pronuntat in cadrul unei conferinte de presa organizata la sfarsitul unei reuniuni a ministrilor de externe din grupul V4 (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) si din alte cateva tari europene, relateaza Agerpres.

Slovenia a inceput miercuri sa ridice un gard de sarma ghimpata la granita cu Croatia, in timp ce Austria a anuntat vineri ca va ridica un gard cu o lungime de 3,7 kilometri la frontiera sa cu Slovenia. “Am fost vazuti ca niste fascisti si dictatori, drept cineva ale carui valori nu erau conforme cu cele ale UE”, a insistat seful diplomatiei ungare. “Si acum ma uit la tarile vecine. Ce fac ele? Ridica “obstacole tehnice” la frontiere. Insa ce inseamna asta, obstacole tehnice? Inseamna garduri si sarma ghimpata”, a mai spus el.

“Este doar ipocrizie”, a spus Szijjarto, adaugand ca “Ungaria este pana in prezent singura tara care a putut sa opreasca cu succes acest aflux”. Declaratiile sale l-au infuriat insa pe vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care, in prezenta jurnalistilor, l-a intrebat pe ministrul ungar daca “este un succes ca nimeni nu mai merge in Ungaria?”. “Definitia mea de succes este sa reusim sa rezolvam aceasta problema. Si pentru a rezolva aceasta problema, noi trebuie sa lucram impreuna ca europeni”, a mai spus Timmermans.

Citește și

Migrantii si-au gasit o noua ruta spre Europa, extrem de periculoasa. Cum isi pun viata in pericol

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Statele nordice devin tot mai restrictive cu primirea migrantilor, dar afluxul acestora nu scade

Numarul migrantilor ajunsi in Suedia nu a scazut nici dupa ce aceasta tara membra a spatiului Schengen a reintrodus controalele la granite, in timp ce vecinii sai nordici iau tot mai multe masuri pentru stavilirea acestui aflux, relateaza agentia DPA. La aproape 24 de ore dupa reintroducerea controalelor la punctele de trecere a frontierei, autoritatile suedeze au primit inca aproximativ 1.600 de noi cereri de azil, cifra comparabila cu cea inregistrata in mod obisnuit in zilele si saptamanile trecute.

Reintroducerea acestor controale, valabila deocamdata doar pentru 10 zile, se aplica la punctul de trecere a frontierei de pe podul Stramtorii Sund (ce leaga capitala daneza Copenhaga de orasul suedez Malmo) si in porturile unde sosesc navele de pasageri din Danemarca si Germania. Dar autoritatile de la Stockholm se tem ca migrantii din Africa, Orientul Mijlociu si Asia, care ajung chiar si pana la Cercul Polar motivati de dorinta unei vieti mai bune in Europa, se vor orienta tot mai mult catre Suedia, intrucat celelalte state nordice iau masuri pentru a le limita accesul, cu toate ca si guvernul suedez a inceput sa elaboreze astfel de masuri.

Guvernul conservator norvegian a trimis vineri parlamentului de la Oslo o initiativa legislativa care urmeaza sa fie supusa votului saptamana viitoare in regim de urgenta si prevede in principal grabirea expulzarii refugiatilor care vin dinspre Rusia. Exista migranti, mai ales sirieni, afgani si irakieni, care sosesc cu acte in regula in Rusia si calatoresc apoi pana la Cercul Polar pentru a trece granita in Norvegia, ei alegand aceasta varianta pentru a evita asa-numita “ruta a Balcanilor”. Numarul celor care de la inceputul anului au optat acest traseu prin Rusia este de numai aproximativ 4.400, dar guvernul norvegian a constat in ultima vreme ca aceasta varianta este tot mai tentanta pentru migranti, in pofida conditiilor meteo extreme din acea zona.

Prin urmare, pe langa noua initiativa legislativa, Norvegia a recurs si la alte masuri, cum ar fi confiscarea bicicletelor folosite de migranti la trecerea granitei si atentionarea localnicilor ca vor fi acuzati de trafic de persoane daca ii transporta cu masinile. “Majoritatea celor care trec granita nu fug de razboaie sau persecutii”, a atentionat sefa guvernului de la Oslo, Erna Solberg, subliniind astfel motivatia mai degraba economica a solicitantilor de azil, ea atragand atentia si asupra numarului tot mai mare de pakistanezi si afgani, care deja sunt mai multi decat sirieni.

Si Danemarca a elaborat masuri pentru descurajarea sosirii migrantilor. Dupa ce in luna august a redus ajutoarele sociale destinate acestora, premierul Lars Lokke Rasmussen a anuntat miercuri un plan in 34 de puncte pe care-l va discuta saptamana viitoare cu partidele politice, intr-unul dintre aceste puncte mentionandu-se ca solicitantii de azil isi vor putea aduce familiile in Danemarca abia dupa trei ani, fata de un an cat este prevazut in prezent.

Suedia, recunoscuta pentru politica ei de azil foarte generoasa care a facut-o sa devina, dupa Germania, a doua destinatie preferata de migrantii extracomunitari, a fost nevoita la randul ei sa adopte limitari ale acestei politici, dupa ce a ajuns in situatia sa nu mai aiba spatii de cazare pentru noii veniti. Printre aceste masuri, ce vor intra in vigoare in al doilea semestru al anului viitor, se numara eliberarea mai multor permise de sedere provizorii in locul celor permanente, inasprirea conditiilor ce permit migrantilor sa-si aduca familiile si intensificarea expulzarilor in cazul celor carora li s-a respins cererea de azil. De asemenea, estimand ca numarul migrantilor ajunsi anul acesta in Suedia va fi de circa 190.000, executivul de la Stockholm a cerut Uniunii Europene sa redistribuie o parte dintre ei catre alte state din UE prin mecanismul cotelor obligatorii.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl