Una dintre cele mai frecvente întrebări ale candidaților și ale părinților, în fiecare an, este legată de momentul în care subiectele și baremele de corectare devin publice.
Răspunsul este reglementat strict prin metodologia de organizare a examenului.
Subiectele la Limba română, publicate după ora 12:00
Potrivit regulamentului de desfășurare a Bacalaureatului, subiectele nu pot fi făcute publice în timp ce proba este încă în desfășurare în vreun centru de examen din țară. Timpul alocat rezolvării subiectelor este de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea acestora în sălile de examen, ceea ce înseamnă că ultimii candidați ies din examen abia după ora 12:00. Pe perioada în care elevii se mai află în sală, comunicarea subiectelor către exterior, sub orice formă, ar reprezenta o breșă majoră de securitate a examenului, motiv pentru care varianta oficială nu este disponibilă publicului înainte ca toate sălile de examen din țară să se fi golit.
Este important de menționat că, în practică, fotografii cu subiectele apar uneori pe rețelele sociale chiar înainte de ora 12:00, postate de candidați care au terminat lucrarea și au predat-o, dar acestea nu au caracter oficial și nu sunt confirmate de minister până la publicarea integrală pe canalul oficial.
Baremele, disponibile de la ora 15:00 pe subiecte.edu.ro
Ministerul Educației publică zilnic, în ziua fiecărei probe scrise, varianta oficială a subiectelor și baremele de evaluare și de notare, la ora 15:00, pe platforma subiecte.edu.ro — site-ul oficial dedicat examenelor naționale. Subiectele sunt postate separat pentru fiecare filieră și profil (teoretic – uman și real, tehnologic, vocațional – pedagogic), precum și pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, care susțin proba în limba maternă.
Pe lângă subiecte.edu.ro, variantele oficiale sunt redistribuite, de regulă în câteva minute, și de site-urile inspectoratelor școlare județene, precum și de platformele de presă și de pregătire pentru Bacalaureat. Decalajul de trei ore între finalul probei (ora 12:00) și publicarea oficială (ora 15:00) este folosit de minister pentru verificările interne și pentru pregătirea variantelor pe profiluri și filiere, astfel încât toate documentele să fie publicate simultan, evitând scurgerile parțiale de informație.
Structura probei: trei subiecte, 100 de puncte
Proba scrisă la Limba și literatura română este structurată, în mod tradițional, în trei subiecte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu, totalul fiind de 100 de puncte (echivalentul notei 10).
Subiectul I (50 de puncte) verifică înțelegerea unui text la prima vedere. Cerințele sunt împărțite în două subpuncte: la subpunctul A, candidații răspund la întrebări de vocabular, de înțelegere a textului și de aplicare a unor noțiuni de limbă română, răspunsurile găsindu-se, în general, direct în fragmentul dat; la subpunctul B, elevii redactează un text argumentativ, de minimum 50 de cuvinte, pe baza unui citat, a unei afirmații sau a unei teme legate de textul-suport.
Subiectul al II-lea se bazează, de asemenea, pe un text la prima vedere și solicită o redactare de minimum 50 de cuvinte despre un element specific al textului — perspectiva narativă, rolul notațiilor autorului, particularitățile unei specii literare sau ale unui curent literar, în funcție de tipul de text primit (epic, liric sau dramatic). Pentru acest subiect, șase puncte sunt acordate pentru conținut și patru puncte pentru redactare, ultimele fiind distribuite pentru exprimare, logica înlănțuirii ideilor, ortografie și punctuație.
Subiectul al III-lea (30 de puncte) este eseul, considerat de regulă cel mai solicitant punct al probei. Candidaților li se cere să analizeze, în maximum 400 de cuvinte, o operă literară studiată pe parcursul liceului — temă și viziune despre lume, particularități de construcție a unui personaj, comentarea unei opere sau compararea a două personaje, în funcție de cerința exactă primită la examen. Eseul trebuie să respecte o structură clară (introducere, cuprins și încheiere) și să facă referire la opere ale autorilor canonici incluși în programa de Bacalaureat — printre care Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Camil Petrescu sau Mihail Sadoveanu.
Programa pentru proba de Limba și literatura română
Conținuturile testate la examen respectă programa oficială aprobată de Ministerul Educației pentru disciplina Limba și literatura română, valabilă pentru toate filierele, profilurile și specializările. Programa include atât elemente de limbă (lexic, sintaxă, morfologie), cât și un set de autori și opere obligatorii pentru pregătirea eseurilor de la subiectul al III-lea. Lista cuprinde, printre alții, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda și Nichita Stănescu.
Pentru fiecare dintre acești autori, candidații trebuie să cunoască, în general, cel puțin o operă reprezentativă, temele și particularitățile de construcție specifice, precum și încadrarea într-un curent literar sau o orientare tematică, deoarece eseul de la subiectul al III-lea poate viza orice combinație dintre aceste elemente.
Cum se rezolvă, practic, cele trei subiecte
Specialiștii în pregătirea pentru Bacalaureat recomandă o gestionare echilibrată a celor trei ore de lucru, astfel încât niciunul dintre subiecte să nu rămână nerezolvat din lipsă de timp. La subiectul I, citirea atentă a textului-suport este esențială, întrucât majoritatea răspunsurilor de la subpunctul A se găsesc direct în fragment.
La subiectul al II-lea, structura în trei părți — introducere, cuprins, încheiere — este urmărită explicit de evaluatori, indiferent de tipul de cerință primită, iar lipsa unei concluzii clare este una dintre cele mai frecvente cauze de depunctare.
La subiectul al III-lea, respectarea integrală a reperelor indicate în cerință și încadrarea corectă a operei alese în curentul literar potrivit sunt criteriile care fac, de regulă, diferența între un eseu cu punctaj mediu și unul cu punctaj maxim.
Baremele oficiale precizează că nu se acordă punctaje intermediare în afara celor explicit menționate și că nu se acordă fracțiuni de punct, motiv pentru care formularea răspunsurilor în enunțuri complete, corectitudinea exprimării și respectarea normelor de ortografie și de punctuație contează separat de conținutul propriu-zis al răspunsului.
Ce urmează după proba de Română
După proba de Limba și literatura română, candidații vor mai susține trei probe scrise: proba obligatorie a profilului, pe 30 iunie, proba la alegere a profilului și specializării, pe 2 iulie, și Limba și literatura maternă, pe 3 iulie, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale. Primele rezultate ale sesiunii vor fi afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00, iar rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi comunicate pe 13 iulie.
