Potrivit agendei prezidenţiale, la întâlnirea cu şeful statului, programată pentru ora 16:00, sunt aşteptaţi să participe preşedintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ilie Bolojan, preşedintele Uniunii Salvaţi România, Dominic Fritz, şi preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, alături de reprezentanţii partidelor din grupul de lucru pe tema legii salarizării.
Corespondent Știrile ProTV: „La ora 16:00, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor se strâng la Palatul Cotroceni pentru a discuta, alături de președintele Nicușor Dan, deblocarea legii salarizării unitare. Joi se împlinesc 100 de zile de când România nu mai are un guvern cu puteri depline și se scurge timpul până când țara noastră trebuie să îndeplinească jalonul de 770 de milioane de euro de la Comisia Europeană, care este dedicat reformei salarizării bugetare. În continuare sunt divergențe majore, atât între partide, cât și între ministere. Referitor la reașezarea grilelor bugetare, cei din PSD spuneau mai devreme, în Parlament, că în legea actuală nu toate sporurile ar fi incluse în salariul de bază din educație și cer ca legea să cuprindă și sporul de dirigenție, dar și pe cel de doctorat. Social-democrații mai cer și respectarea anvelopei sale salariale, asta pentru că, în ultima discuție de la Palatul Cotroceni, alături de consilierul prezidențial Radu Burnete, s-a convenit că această anvelopă salarială ar valora 8 miliarde de lei, chiar dacă, în repetate rânduri, premierul interimar Bolojan spunea că această anvelopă poate fi mărită la 12 miliarde de lei, fără însă să explice de unde ar proveni acel surplus de 4 miliarde de lei. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a făcut o scurtă vizită astăzi în biroul lui Sorin Grindeanu, iar la final a declarat că, indiferent dacă noua lege a salarizării unitare va fi adoptată în această sesiune extraordinară, la anul, salariile bugetarilor ar urma să crească cu circa 7-8%, în funcție de datele privind inflația. În plus, dacă proiectul acesta nu va fi adoptat în sesiunea extraordinară, iar România nu va îndeplini jalonul, dezechilibrele din sistemul bugetar vor rămâne în continuare. Între timp, PNL face apel la celelalte partide să trateze responsabil această reformă, fără calcule politice. În aceste condiții, liderii politici ar putea bate palma astăzi, aici, la Cotroceni, pentru o formă a legii salarizării bugetare care să nemulțumească cât mai puține categorii profesionale și care să fie adoptată astfel încât să ajungă la votul din Parlament săptămâna viitoare”.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a afirmat luni că săptămâna aceasta este ultima săptămână în care poate fi obţinut un acord politic pe această reformă, pentru a putea fi adoptată şi promulgată înainte de 31 august, termenul limită pe Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Ultima şansă pentru legea salarizării unitare. Azi intrăm pe ultima turnantă pentru a putea îndeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salarizării, a cărui îndeplinire ar debloca 770 milioane de euro pentru investiţii. Este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obţinut un acord politic pe această reformă, pentru a putea fi adoptată şi promulgată înainte de 31 august, termenul limită pe PNRR”, a scris Pîslaru pe contul său de Facebook.
Ce s-a întâmplat cu legea salarizării în ultima lună
Noua lege a salarizării unitare a devenit, în ultima lună, unul dintre cele mai tensionate subiecte politice și sociale din România. Reforma este importantă atât pentru angajații din sectorul public, cât și pentru România în relația cu Comisia Europeană, întrucât adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR și de deblocarea unor fonduri europene în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro.
Pe 17 iulie, Ministerul Muncii a publicat forma revizuită a proiectului de lege a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Documentul prevede un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar, o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027 și intrarea în vigoare a noii legi începând cu 1 decembrie 2026. Proiectul mai prevede limitarea și transparentizarea sporurilor, precum și aplicarea unui sistem unitar pentru toate familiile ocupaționale.
Guvernul și Ministerul Muncii au susținut că forma propusă respectă cerințele Comisiei Europene și reprezintă jalonul 420 din PNRR. Îndeplinirea acestuia este legată de deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro pentru România.
Problemele au apărut însă după publicarea proiectului. PSD, PNL, USR și UDMR ajunseseră anterior la un acord de principiu privind reforma salarizării, însă forma legii a generat noi divergențe, în special în ceea ce privește costurile și solicitările sindicatelor.
La întâlnirile organizate la Palatul Cotroceni, coordonate de consilierul prezidențial Radu Burnete, partidele au convenit că proiectul trebuie analizat suplimentar înainte de a ajunge în Parlament. Negocierile au continuat și în a doua parte a lunii iulie, iar administrația prezidențială a transmis că mai sunt necesare una-două săptămâni de discuții tehnice pentru găsirea unui compromis.
La finalul lunii iulie, proiectul nu ajunsese încă formal în Parlament. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că PSD strânge amendamente și propuneri de la sindicate, însă proiectul nu fusese depus oficial. În paralel, negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR au continuat.
Situația a fost complicată și de poziția sindicatelor. Federația SANITAS a obținut în instanță suspendarea procedurii proiectului, ceea ce a generat și controverse juridice privind traseul parlamentar al noii legi a salarizării. În plus, pe 20 iulie, SANITAS a organizat o grevă de avertisment de două ore, sindicaliștii acuzând că noua lege a fost elaborată fără negocieri reale cu sindicatele și că menține inechități salariale în sănătate.
Pe 28 iulie, SANITAS a declanșat greva generală în sute de spitale din țară. Sindicaliștii au reclamat diferențe salariale pe care le consideră nejustificate, un sistem al sporurilor dezavantajos și lipsa unui dialog social suficient în procesul de elaborare a legii.
Greva generală a fost însă suspendată pe 31 iulie, SANITAS explicând că dorește să ofere o șansă negocierilor politice și parlamentare. Sindicatul a cerut, în același timp, elaborarea unei variante noi, pe care a descris-o drept mai corectă și mai echitabilă.
Discuțiile nu au însemnat însă renunțarea la proteste. La începutul lunii august, SANITAS și Federația Solidaritatea Sanitară au transmis Ministerului Muncii și Parlamentului un set comun de amendamente și o propunere alternativă de salarizare pentru sectorul sănătății.
Cum a fost modificat proiectul legii salarizării după negocierile cu sindicatele și partidele
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a transmis luni că proiectul legii salarizării unitare a fost modificat în ultimele trei săptămâni, după discuțiile politice și tehnice purtate inclusiv sub medierea Administrației Prezidențiale. Cele mai importante ajustări vizează sănătatea și educația, două dintre sectoarele în care existau cele mai mari nemulțumiri.
În sănătate, au fost corectate unele erori privind încadrarea anumitor poziții. Proiectul a fost modificat și în ceea ce privește sporurile, precum și modul în care sunt diferențiați coeficienții salariali în funcție de tipul unității medicale și de specializare. O altă schimbare importantă privește personalul TESA (tehnic, economic și administrativ), pentru care a fost stabilită o nouă încadrare despre care Pîslaru spune că va conduce, în anumite cazuri, la creșteri salariale.
Ministrul precizează însă că mai trebuie stabilită încadrarea acestor modificări în bugetul disponibil. El susține că, la nivelul întregului sector medical și al personalului de sprijin, veniturile salariale au crescut deja cu peste 75% și consideră că proiectul ar trebui evaluat și din această perspectivă.
În educație, una dintre principalele modificări vizează plata cu ora, pentru care proiectul prevede o remunerare îmbunătățită substanțial. A fost modificată și propunerea privind indemnizația pentru dirigenție, astfel încât aceasta să devină mai atractivă pentru cadrele didactice.
O schimbare importantă este și introducerea unei soluții prin care o creștere substanțială a grilelor și coeficienților salariali din educație să fie eșalonată până în 2028. Potrivit lui Pîslaru, această variantă se apropie mai mult de solicitările sindicatelor din educație și urma să fie discutată cu reprezentanții acestora.
În paralel, au fost făcute corecții și în celelalte familii ocupaționale, acolo unde au fost identificate omisiuni sau probleme de încadrare. Proiectul este, de asemenea, supus unei analize juridice continue, pentru a verifica dacă modificările sunt compatibile cu legislația și dacă forma finală poate fi adoptată fără noi probleme.
