Au început procedurile pentru oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Anunțul Ministerului Energiei

„Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. Este vorba despre proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a opririi unei unități nucleare. Acestea nu indică existența unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcționare impun pregătirea pentru o oprire controlată. În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni”, transmite Ministerul Energiei.

Trebuie precizat că odată cu oprirea reactorului 2, România ar rămâne fără producție de energie nucleară, iar în sistem ar dispărea o capacitate de aproximativ 700 MW asigurată de această instalație. Cele două unități de la Cernavodă asigurau aproximativ 18%-20% din producția de energie a României, după cum arată datele Romatom.

„SN Nuclearelectrica SA anunță că există, la acest moment, posibilitatea opririi controlate a Unității 2 a CNE Cernavodă în dimineața zilei de 13 august 2026. Posibilitatea opririi controlate a Unității 2 are la bază monitorizarea prognozelor INHGA pentru perioada următoare, scăderea nivelului fluviului Dunărea și parametrii de operare. În situația în care oprirea Unității 2 va fi iminentă în dimineața zilei de 13 august 2026, Nuclearelectrica va comunica acest aspect”, a transmis de dimineață compania care administrează centrala de la Cernavodă.

Autoritățile dau asigurări că au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 și pentru menținerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Național.

Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene, precum și prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica, transmite Ministerul Energiei.

În plus, Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și posibilitățile de schimb transfrontalier, astfel încât măsurile să fie activate gradual, în funcție de necesitățile reale ale sistemului. Limitarea în tranșe a consumului pentru anumiți mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00, este ultima măsură în ordinea de prioritate și ar putea fi aplicată doar dacă evoluția Sistemului Electroenergetic Național o va impune, iar celelalte opțiuni disponibile nu vor fi suficiente. Consumatorii casnici nu sunt vizați de mecanismul de limitare a consumului.

Probleme pentru toate statele care folosesc Dunărea pentru a produce energie

Autoritățile transmit că consumul de energie al României va fi asigurat prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național, dar și prin importuri. În ultimele 30 de zile, România a importat cea mai mare cantitate de energie electrică din Bulgaria, de unde a preluat 314,7 GWh, echivalentul a 78,3% din totalul importurilor. Puterea medie importată din Bulgaria a fost de 440 MW, arată datele compilate din surse oficiale de Monitor Energie.

Pe locul al doilea s-a situat Ucraina, de unde România a importat 57,4 GWh de energie electrică în ultimele 30 de zile. Importurile din Ucraina au reprezentat 14,3% din total, cu o putere medie de 80 MW.

România a mai importat 20,04 GWh din Ungaria, cantitate care a reprezentat 5% din totalul energiei importate. Puterea medie provenită din Ungaria a fost de 28 MW. Din Serbia, România a preluat 9,5 GWh în ultimele 30 de zile, respectiv 2,4% din totalul importurilor, cu o putere medie de 13 MW.

Cu toate acestea, scăderea nivelului Dunării cauzează probleme și statelor din care România împortă energie atunci când producția națională nu este suficientă. Astfel, datele de marți arată că nivelul Dunării a scăzut la valori critice pe sectorul bulgăresc al fluviului, iar mira hidrometrică de la Oryahovo indica minus 101 centimetri pe 11 august, potrivit datelor Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării.

Nivelul extrem de scăzut al fluviului provoacă, de asemenea, îngrijorări cu privire la funcționarea Centralei Nucleare Kozlodui, care depinde de Dunăre pentru sistemul său de răcire. Expertul în energie nucleară și fostul președinte al Consiliului de Administrație al CNE Kozlodui, Georgi Kaschiev, a avertizat că o nouă scădere de 20 de centimetri ar putea duce, în cele din urmă, la oprirea centralei, ceea ce va limita cantitatea de energie pe care Bulgaria o va produce și, în cele din urmă, o va putea importa.

În plus, premierul Ungariei, Péter Magyar, a anunțat, luni, că o turbină de la Centrala Nucleară Paks va fi repusă în funcțiune, după ce nivelul Dunării a crescut cu 19 centimetri față de minimul înregistrat săptămâna trecută.

Tot atunci, Magyar transmitea că centrala nucleară care furnizează aproape jumătate din energia electrică a Ungariei va continua probabil să funcţioneze la capacitate redusă, în ciuda creşterii nivelului apelor Dunării, care contribuie la răcirea acesteia.

Situația din România, monitorizată de Comisia Europeană

Comisia Europeană transmite că monitorizează îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în România, Ungaria și în sud-estul Europei, în contextul secetei și al nivelurilor foarte scăzute ale râurilor. Instituția spune că situația este tensionată din cauza debitelor scăzute ale apei, care pot afecta producția de energie și funcționarea sistemului, însă în acest moment aprovizionarea cu energie rămâne sigură și stabilă.

În plus, Comisia a mai transmi și că își coordonează activitatea cu operatorii de transport și de sistem (TSO), care dețin cele mai detaliate informații despre evoluția situației, și anunță că va reveni cu informații suplimentare.

România a informat Comisia Europeană că situația energetică se agravează, în contextul secetei, al scăderii producției și al iminentei opriri a Unității 2 de la Cernavodă. România a trecut de la nivelul de „early warning” la „crisis situation” și cere Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare actualizată a situației regionale, inclusiv a rezervelor de energie, a capacităților de producție și a posibilității ca statele vecine să ajute România în cazul unui deficit, a transmis Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Bușoi mai spune că România vrea să stabilească ce ajutor poate primi de la țările vecine și ce mecanisme europene pot fi activate dacă situația se înrăutățește, inclusiv eventuale intervenții pe piața de electricitate. În același timp, Guvernul încearcă să convingă Comisia Europeană să permită menținerea în funcțiune, și după luna august, a patru grupuri energetice de la Turceni, deși planul inițial prevede închiderea Grupului 5 până la 31 august.

Expert: Consumatorii casnici nu ar trebui să fie afectaţi de închiderea reactoarelor de la Cernavodă

Consumatorii casnici nu ar trebui să fie afectaţi, în cazul în care reactorul 2 ar fi scos din funcţiune, asta în condițiile în care reactorul 1 a fost închis la finalul lunii iulie, a explicat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, citat de Agerpres.

„Dacă se va scoate totuşi Unitatea 2 din funcţiune, în mod normal consumatorii casnici nu ar trebui să aibă de suferit, pentru că noi avem la vârf de consum undeva între 3.000 - 3.500 MWh la nivelul consumatorilor casnici. Avem o producţie fără Cernavodă care depăşeşte 5.000 - 5.400 MWh. Asta arată că în mod normal n-ar trebui să fie afectaţi consumatorii casnici”, a spus Chisăliţă.

El a fost întrebat dacă alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici ar putea fi raţionalizată în cazul în care Reactorul 2 de la Cernavodă va fi închis.

În ceea ce privește impactul opririi producției de energie nucleară asupra prețurilor plătite de consumatorii casnici, expertul a subliniat că acesta va depinde decisiv de modul opririi: anticipată sau accidentală.

În primul scenariu, respectiv oprirea Reactorului 2 este anunţată cu o zi înainte, piaţa va introduce pierderea celor 700 MWh direct în ofertele PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare - n. r.). În acest context, estimările sunt: un preţ mediu PZU de 850 - 1.050 lei/MWh şi de 850 - 1.050 lei/MWh vârfuri seara, dacă importurile sunt suficiente şi există o reducere suplimentară a consumului; 1.000 - 1.400 lei/MWh preţ mediu PZU şi 2.500 - 4.500 lei/MWh vârfuri seara dacă importurile sunt limitate, dar fără deficit fizic; 1.300 - 1.800 lei/MWh preţ mediu PZU şi 4.500 - 5.000 lei/MWh vârfuri seara în caz de importuri saturate şi producţie solară/eoliană redusă; peste 1.800 lei/MWh preţ mediu PZU, posibil peste 5.000 lei/MWh în intervale izolate seara, în caz de deficit regional simultan şi lipsă de rezervă.

„Acestea sunt intervale de scenariu, nu prognoze punctuale. Preţul nu va creşte uniform în toate orele: la prânz, fotovoltaicul poate limita scumpirea; între 19:00 şi 23:00, impactul va fi maxim; noaptea, lipsa producţiei nucleare continue va menţine preţurile ridicate, iar în weekend, reducerea consumului ar putea tempera creşterea”, arată Dumitru Chisăliţă.

În cel de-al doilea scenariu, conform căruia Reactorul 2 se opreşte brusc, prima reacţie nu va apărea pe PZU, deoarece PZU pentru ziua respectivă este deja închisă. Astfel, şocul se va transfera imediat în: piaţa intrazilnică; piaţa de echilibrare; activarea rezervelor; importuri de avarie; reducerea sau întreruperea consumului industrial.

„Preţul PZU din ziua respectivă poate rămâne aparent neschimbat, deşi costurile reale ale sistemului explodează în piaţa de echilibrare. Abia pentru ziua următoare oprirea se va reflecta complet în PZU. De aceea, o oprire accidentală ar putea produce pentru câteva ore preţuri foarte mari în echilibrare fără ca publicul să vadă imediat aceeaşi explozie pe OPCOM-PZU”, subliniază specialistul.

El atrage atenţia că Reactorul 2 nu livrează doar 700 MWh, ci livrează: permanent; inclusiv noaptea; fără dependenţă de vânt sau soare; cu un cost variabil redus; fără consum de gaze; fără certificate CO2; fără necesitatea importurilor.

„Numai costul suplimentar angro al înlocuirii Reactorului 2 s-ar putea situa între aproximativ 7 şi 12 milioane lei pe zi, fără piaţa de echilibrare, congestii şi costurile întreruperii industriei”, a susţinut Chisăliţă.

Potrivit acestuia, importul nu poate rezolva singur problema, întrucât România importa deja în unele ore aproximativ 1.700 MWh, iar adăugarea altor 700 MWh ar duce necesarul teoretic spre 2.400 MWh şi în orele cu producţie regenerabilă redusă chiar peste acest nivel.