„Performanță” economică a Guvernelor „de criză”: Au majorat accizele la alcool, dar încasează mai puțin
În primele 9 luni ale acestui an, statul a încasat în contul accizelor de alcool 826,75 milioane lei, cu peste 53 de milioane de lei mai puțin decât anul trecut, în ciuda majorărilor, susțin reprezentați ai industriei băuturilor spirtoase.
Acciza la băuturile spirtoase s-a majorat de două ori – o dată cu 4,4% începând de la 1 ianuarie 2025 și a doua oară cu 10% începând de la 1 august 2025 și se va mări din nou cu 10% începând cu 1 ianuarie 2026.
Veniturile statului din accizele aplicate băuturilor spirtoase au scăzut cu 53,87 milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, în ciuda creșterii accizei cu peste 14,4%.
„Datele autorităților confirmă un fenomen asupra căruia noi am avertizat în repetate rânduri: majorarea accizei la spirtoase nu este o soluție pentru creșterea veniturilor bugetare. O acciză mai mare înseamnă un preț mai mare pentru consumatori, ceea ce determină orientarea către produse illicite care, deși sunt mai ieftine deoarece nu includ taxe, sunt periculoase,” a declarat Florin Rădulescu, președintele Spirits România.
Statul a colectat mai puțin cu 6%
Potrivit datelor oficiale transmise la solicitarea Spirits România, în primele 9 luni ale anului 2025, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat accize în valoare totală de 826,75 milioane lei, comparativ cu 880,62 milioane lei în aceeași perioadă a anului 2024 — o diminuare de aproximativ 6%.
O nouă majorare de 10% este prevazută în HG 141/2025 pentru 1 ianuarie 2026. Reprezentanții Spirits România avertizează că păstrarea acestui calendar de creștere a accizei va avea consecințe dramatice, cu impact major asupra proliferării băuturilor din piața nefiscalizată.
Până la 40% din consum ar fi netaxat
Potrivit unui studiu realizat recent de Roland Berger, 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producția ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Această situație duce la pierderi semnificative de venituri – estimate la 45-65 de milioane de euro anual.
„Orientarea consumului către produsele contrafăcute este un fenomen care se va amplifica dacă vor continua majorările de acciză. Însă, dincolo de problema legată de diminuarea veniturilor statului, cel mai mare pericol este legat de sănătatea publică, deoarece băuturile contrafăcute nu beneficiază de control și garanții de calitate. Aceste riscuri afectează sectoare importante ca HORECA sau turismul”, a adăugat Florin Rădulescu, președintele Spirits România.
Accizele şi TVA-ul reprezintă aproximativ 60% din preţul final al băuturilor spirtoase. Desi toate băuturile alcoolice conțin același ingredient activ — etanolul — iar o unitate standard de bere, vin sau băuturi spirtoase are același efect asupra organismului uman, taxarea este disproporționată. Consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bere și de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin.
