Un lider din mediul de afaceri explică de ce nu ar investi în România: „Mai bine m-aş duce în Bulgaria”
Un investitor pe piaţa de băuturi spirtoase ar beneficia în Bulgaria de accize mai scăzute şi de o piaţă neagră mai mică, comparativ cu România, susţine Florin Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Spirits România.
Un investitor pe piaţa de băuturi spirtoase ar beneficia în Bulgaria de accize mai scăzute şi de o piaţă neagră mai mică, comparativ cu România, susţine Florin Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Spirits România.
"Capitalul îţi vine atunci când are nişte justificări. O dată este vorba de volum. Cât vinzi în ţara respectivă. Ce competiţie ai? Cât de fair este partea legislativă şi după aceea vin deciziile. Dacă e să vorbim de România, din punct de vedere al accizelor mai bine m-aş duce în Bulgaria dacă aş avea de făcut o fabrică. De ce să nu mă duc acolo când nivelul accizelor este la jumătate şi poate ţine cont de puterea de cumpărare a oamenilor din ţara respectivă. De ce m-aş duce în România să fac o fabrică unde am piaţă neagră destul de semnificativă cu toate eforturile angajaţilor de la ANAF. Bineînţeles că în orice piaţă care e accizată există şi piaţă neagră. Dar, mă rog, m-aş gândi de mai multe ori înainte de a lua decizia de a investi în România", a declarat joi Florin Rădulescu, la un eveniment de lansare a unui studiului de piaţă pe tema impactului economic al industriei băuturilor spirtoase din România.
El a afirmat că producătorii locali ar trebui sprijiniţi, aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor. Potrivit acestuia, un producător nu are nicio şansă dacă vrea să pună pe piaţă un produs care costă 80 de lei litru, iar la colţul străzii se vinde cu 30 de lei.
"Am fost astă-vară în Portugalia, noi suntem membri şi ai patronatului european, am fost la congresul organizaţiei Spirits Europe, la Lisabona, şi acolo s-a întâmplat tot aşa cum s-a întâmplat şi la noi şi se tot întâmplă. Am pierdut mecanismul de calcul al accizelor, de când a venit trenuleţul peste noi ne tot trezim cu trenuleţe, şi numai anul acesta, în 12 luni, ne-am trezit cu o creştere de peste 25% a accizelor, şi aşa s-a întâmplat şi în Portugalia, până când şi-au dat seama guvernanţii de acolo că tot crescând accizele unei industrii care este suprataxată la un moment dat nu ai cum să iei bani de la ei. Şi atunci au îngheţat accizele la băuturi spirtoase urmând ca restul băuturilor alcoolice să aibă o creştere de accize, bineînţeles moderată, până când ajung la un nivel comparabil, nu cum este al României", a precizat Florin Rădulescu.
Conform unui comunica al Asociaţiei producătorilor şi importatorilor de băuturi spirtoase, în România, deşi berea şi vinul domină consumul, băuturile spirtoase domină taxarea. Consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bere şi de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin. Potrivit unui studiu de piaţă realizat de Roland Berger, sectorul băuturilor spirtoase are o contribuţie semnificativă la economie, însă 30-40% din consum rămâne netaxat din cauza producţiei ilicite şi a pieţei negre.
În aceste condiţii, Spirits România solicită introducerea unui sistem fiscal echitabil, fundamentat pe conţinutul de etanol, care să trateze în mod egal toate băuturile alcoolice. Un astfel de cadru ar reduce distorsiunile din piaţă, ar asigura venituri stabile şi previzibile pentru guvern şi ar încuraja un consum responsabil şi moderat în toate categoriile de alcool.
Organizaţia menţionează că băuturile spirtoase reprezintă un pilon important al economiei României - susţin zeci de mii de locuri de muncă, generează venituri fiscale semnificative şi creează valoare în mai multe sectoare, de la agricultură până la ospitalitate. Potrivit studiului de piaţă realizat de Roland Berger, în 2024, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicaţi în producţia, distribuţia şi vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 milioane euro) şi indus (199 milioane euro) asupra altor domenii ale economiei.
Sectorul sprijină aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 directe în producţie şi vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing şi construcţii şi 4.400 induse în sectoare conexe. Aproape o treime dintre aceste locuri de muncă sunt în agricultură, reflectând cererea ridicată de cereale, fructe şi alte materii prime.
Sectorul băuturilor spirtoase contribuie cu circa 156 de milioane de euro prin taxe directe (impozit pe venit, contribuţii sociale, impozit pe profit). Cu accize şi TVA incluse, veniturile totale la bugetul de stat se apropie de jumătate de miliard de euro. Doar veniturile din taxele directe ar putea finanţa un an întreg de educaţie pentru 82.000 de elevi de liceu din România - cu 10% mai mult decât numărul total al liceenilor din Bucureşti.
