Ziua Aviației 2018. Festivitățile stau în umbra accidentelor din ultimele două săptămâni
Ziua Aviației și a Forțelor Aeriene Române va fi celebrată, vineri, începând cu ora 10.00, la Monumentul Eropilor Aerului din București.
La Ziua Aviației 2018 participă avioane de tip F-16 Fighting Falcon, C-27J Spartan, C-130 Hercules, precum și elicoptere IAR-330 Puma, MI-17/18 și EC-135, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.
Miercuri și joi, Forțele Aeriene, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații au organizat antreamente, în pregătirea ceremoniei. La repetiții participă și avioane de vânătoare F-15 Eagle aparținând Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii ce participă la exercițiul Dacian Eagle 2018 desfășurat la Câmpia Turzii.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Ca urmare a două accidente aviatice care au avut loc în ultimele săptămâni, Ministerul Apărării a anunțat că nu se vor mai ridicat de la sol avioane IAR 99 Șoim și nici aparate MIG.
Luni, după ce un avion s-a prăbușit la Bacău, ministrul Mihai Fifor a anunțat că nu se mai ridică de la sol avion de tipul celui prăbușit.
„Deocamdată nu, sunt la sol până când ne lămurim ce s-a întâmplat", a spus Fifor, referitor la incidentul în care a fost implicat un IAR 99 Șoim, conform Agerpres.
Este vorba despre aeronavă de tip IAR 99 Şoim cu dublă comandă, din Baza 95 Aeriană „Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu" de la Bacău, care s-a prăbuşit luni, în jurul orei 13.30, în zona localităţii Nicolae Bălcescu. Totodată, un MIG s-a prăbușit la un miting aviatic, iar un pilot și-a pierdut viața. După aceea, ministrul Apărării Naţionale a declarat că, în prezent, acţiunile de poliţie aeriană în spaţiul românesc, respectiv al NATO, sunt realizate de forţele britanice, cu avioane Typhoon, după ce aparatele MIG.
„După tragedia de săptămâna trecută de la mitingul aviatic, atunci când am pierdut unul dintre cei mai buni piloţi ai Forţelor Aeriene Române, conform procedurilor, pe timpul investigaţiei aparatele MIG rămân la sol. În momentul de faţă, poliţie aeriană realizează partenerii noştri britanici aflaţi la Mihail Kogălniceanu, în speţă cu cele patru aparate Typhoon şi, dacă este nevoie, putem să ne asociem cu aparatele Şoim pe care Forţele Aeriene Române le au", a spus Mihai Fifor, într-o conferinţă de presă la sediul MApN.
Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene este sărbătorită, în fiecare an, la 20 iulie, zi în care este prăznuit Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al temerarilor zborului.
Potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare'' (2010), aviaţia militară română a luat naştere în anul 1910, primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu şi realizat de Arsenalul Armatei zburând la 17 iunie 1910. Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetaţi primii ofiţeri ca piloţi, iar în 1912, s-a creat prima şcoală de zbor, urmând ca prima lege de organizare a aeronauticii să apară în 1913, se arată pe site-ul http://www.roaf.ro/.
În 1915, a luat fiinţă Corpul de Aviaţie, aviaţia devenind astfel armă de sine stătătoare. În 1917, a fost înfiinţată Direcţia Aeronauticii din Marele Cartier General român, ulterior Aeronautica română participând la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei (Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz).
În anul 1923, s-a înfiinţat Inspectoratul General al Aeronauticii din Statul Major General, în 1932 a luat fiinţă Subsecretariatul de Stat al Aerului din Ministerul de Război, iar la 16 noiembrie 1936 - Ministerul Aerului şi Marinei. În perioada 1941-1945, aviaţia şi artileria antiaeriană române au participat la toate campaniile purtate de armata română în cel de-al Doilea Război Mondial. În 1950, aviaţia militară a primit denumirea de Forţele Aeriene Militare, informează Agerpres.
Între 1951 şi 1960, în dotarea Forţelor Aeriene Române au intrat avioanele cu reacţie, elicopterele, staţiile de radiolocaţie şi rachetele sol-aer, Forţele Aeriene cunoscând, astfel, o etapă importantă de dezvoltare şi de modernizare.
În anul 1977, Forţele Aeriene Militare sunt redenumite, primind numele de Aviaţia Militară, la 1 mai acelaşi an fiind înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Militare.
În 1972, aviaţia civilă fusese trecută în subordinea MApN, în subordinea căruia fusese înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Civile - TAROM, care şi-a încetat activitatea în 1976, în locul său fiind creat Departamentul Aviaţiei Civile, în cadrul aceluiaşi minister.
Un moment important în acest domeniu l-a constituit participarea, între 14 şi 22 mai 1981, a cosmonautului român Dumitru Prunariu, la misiunea Soiuz-40. Împreună cu Leonid Popov, acesta a realizat experimente ştiinţifice, majoritatea fiind de concepţie românească, cu aparatura realizată în România.
După anul 1989, Forţele Aeriene au cunoscut un amplu proces de reorganizare, astfel că, în 1993, s-a înfiinţat Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forţelor Aeriene, ce are menirea de a coordona apărarea spaţiului aerian al României.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
