Viața după infectarea cu COVID-19. Mărturia unei românce care a reușit să scape de boală
Un sfert dintre cei care au fost declaraţi vindecaţi de COVID-19 rămân cu sechele respiratorii, iar cercetătorii investighează şi alte posibile efecte secundare ale bolii.
La unii pacienţi din Marea Britanie, de pildă, s-a observat că ar fi mai predispuşi să dezvolte cheaguri de sânge în plămâni sau în creier. Pentru toţi aceşti oameni în alte ţări au fost deschise centre speciale de recuperare. La noi, în schimb, abia acum va începe construcția unuia în Timişoara.
Peste 24 de mii de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi de coronavirus, în România, de la începutul crizei sanitare.
Ioana Burlacu din Haţeg, Hunedoara, este unul dintre ei. În corpul femeii de 35 de ani virusul a lăsat însă urme adânci.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Ioana încă respiră greu, oboseşte repede, iar noaptea foloseşte o mască de oxigen. Are nevoie de terapie de reabilitare şi de câteva zile s-a întors în Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara.
Ioana Burlacu, pacient vindecat de COVID-19: "Dacă nu poţi să respiri cum trebuie şi să vorbeşti te simţi foarte epuizat. Nici eu nu m-am gândit că poate fi chiar atât de urât. Medicii îmi dau pastilele în fiecare dimineaţă, amiază şi seara, injecţii, analize, monitorizează tot timpul saturaţia, tensiunea şi toate cele."
Diana Manolache, director medical Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara: "Ceea ce acuză ea - tulburările de respiraţie, dispneea, oboseala - sunt datorate nu atât afectării plămânului în sine cât a microcirculaţiei vaselor pulmonare, cele care irigă parenchimul pulmonar."
Sechelele pe care care COVID-19 le lasă în organism stârnesc îngrijorare peste tot în lume. Conform experţilor, aproape un sfert dintre pacienţii vindecaţi după infecţia cu coronavirus rămân cu probleme respiratorii. Autoritatea Spitalelor din Hong Kong a constatat o scădere până la 30 la sută a capacităţii pulmonare la unii dintre cei care şi-au revenit după boală, iar scanările pulmonare au sugerat leziuni ale organelor.
Emiliano Pescarolo a contractat coronavirusul acum trei luni.
În spital a stat 17 zile. Acum se recuperează la un institut din Genova - Italia. Fost sportiv de performanţă, face terapie pentru a-şi reface plămânii şi pentru a-şi întări musculatura toracică. Are dificultăţi de respiraţie şi oboseşte repede.
Emiliano Pescario, pacient vindecat de COVID-19: "Puterea ta e mai mică decât înainte, de aceea dacă faci exerciţii fizice, trebuie să te odihneşti 2-3 ore după aceea. Chiar şi lucruri simple, cum ar fi mersul pe jos câţiva kilometri e ca şi cum ai alerga la maraton."
Piero Clavario, director Centrul de reabilitare COVID Genova: "Pacienţii de Covid de aici au trei probleme principale. Prima ar fi cea a plămânilor, iar aceasta este cea mai mare teamă a doctorilor, dar o altă problemă mai puţin cunoscută este pierderea forţei sau oboseala pe care o simt foarte rapid, iar ultimă problemă este cea psihologică."
În Italia şi în Marea Britanie se fac studii pe scară largă referitoare la efectele pe termen lung ale COVID-19.
Cercetătorii de la Universitatea din Leicester investighează şi alte posibile efecte secundare.
La noi în ţară, pentru pacienţii care s-au vindecat de COVID-19 nu exista centre speciale de recuperare. O speranţă vine însă din Timişoara. Cu 4 milioane de euro acolo se va face un compatiment de recuperare medicală respiratorie - unic în România.
Cristian Oancea, manager Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara: "Se începe construcţia chiar săptămâna viitoare în care avem un P+2 cu 30 de paturi, special dedicată recuperării respiratorii specifice. Recomandăm ca în toate centrele puternice din ţară, mai ales centrele universitare şi academice care au personal specializat, să înceapă aceste demersuri.''
În alte state, în sprijinul bolnavilor aflaţi în recuperare s-au înfiinţat inclusiv grupuri de sprijin pentru a-i ajuta în tratament.
