UE face ordine în platformele digitale, de care depind peste un milion de români. „Au fost oameni dați afară de algoritmi”
28 de milioane de europeni, printre care și numeroși români care lucrează prin intermediul platformelor digitale, vor benefecia de drepturi suplimentare și ar putea deveni angajați cu normă întreagă.
Printre aceștia se numără livratorii și șoferii care lucrează prin intermediul aplicațiilor de ridesharing, care, în prezent, nu beneficiază de aceleași drepturi ca angajații cu contract de muncă.
“Au fost cazuri în care oamenii au fost dați afară de algoritmi, spune europarlamentarul Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.
Alegeri 2024
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
19:35
Peste un milion de tineri vor vota pentru prima dată la alegerile prezidențiale. „Este arma noastră”
15:04
Traian Băsescu: ”Susțin Forța Dreptei în folosul doamnei Lasconi. Pe Geoană, dacă îl zdruncin puțin, își pierde busola!”
Pîslaru a negociat, din această poziție, Directiva Europeană privind munca pe cele aproximativ 500 de platforme digitale care operează la nivelul UE.
„Există situații în care lucrezi într-o astfel de platformă ani de zile (...), ca să te trezești după aceea că nu ai pensie, nu ai nimic, din perspectiva viitorului sau a vechimii”, a avertizat Pâslaru, într-un interviu pentru EURomania, emisiune realizată de corespondentul Știrilor PRO TV Camelia Donțu.
"Oamenii aceștia (...) se pot trezi spre sfârșitul carierei lor că n-au niciun fel de protecție pentru perioada de la vârsta de pensionare încolo. Și asta este ceva ce îi va lovi foarte tare nu doar pe ei, ci și sistemele de protecție socială ale statelor membre”, a explicat europarlamentarul.
Directiva UE urmăreşte să clarifice statutul profesional al persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale şi să introducă primele norme europene privind gestionarea algoritmică şi utilizarea inteligenţei artificiale la locul de muncă.
Nu se știe clar câți români lucrează în platformele digitale. “Între unu și două milioane”
Camelia Donțu: Câte persoane lucrează în România pentru aceste platforme digitale?
Dragoș Pîslaru: Nu există o statistică oficială, pentru că nici n-a existat un interes al autorităților publice foarte mare pentru această zonă. Estimarea ar fi că discutăm între unu și două milioane de contractori și furnizori care sunt implicați. Luăm în calcul nu doar lucrătorii, ci și personalul mai larg al acestor platforme.
Camelia Donțu: Cum este plătit un astfel de lucrător, are dreptul la concediu, are asigurare de sănătate?
Dragoș Pîslaru: Am observat că în cazul acestor platforme digitale este foarte neclar care sunt raporturile: sunt raporturi de muncă, sunt activități independente... Dacă sunt raporturi de muncă, atunci protecția socială există sau nu există. (...)
Situația este că poți să lucrezi într-o astfel de platformă ani de zile, într-o relație care nu are o bază ca bază un contract de muncă, să te trezești după aceea că tu nu ai pensie, nu ai nimic în perspectiva viitorului sau vechimii, și asta este un lucru foarte foarte important.
Oamenii aceștia, dacă lucrează 10-20 de ani în relație de subcontractare independentă, se pot trezi spre sfârșitul carierei lor că n-au niciun fel de protecție pentru perioada de la vârsta de pensionare încolo. Și asta este ceva ce îi va lovi foarte tare nu doar pe ei, ci și sistemele de protecție socială ale statelor membre (...)
Dacă vorbiți cu livratori, veți vedea că unii merg pe bicicletă prin trafic, n-au niciun fel de asigurare de sănătate. Dacă ei, de exemplu, au un accident, dacă ar fi angajați, conform legislației Codului Muncii, ar trebui ca angajatorul să aibă o anumită responsabilitate, pentru că ei munceau, era o activitate de muncă făcută în virtutea unui contract de muncă. Acum, practic nu există responsabilitate nicăieri, și costurile sunt strict ale persoanelor care fac aceste activități (...)
„În România nu avem nimic. E ca o mică junglă”
Camelia Donțu: Și care este situația în România?
Dragoș Pîslaru: În România nu avem nimic. În România este o zonă care a stârnit interesul public când au existat niște conflicte între taximetriști și alte platforme digitale, și atunci s-a discutat un pic mai mult care ar trebui să fie echilibrul.
Și, ca să fie foarte clar, poziția mea este de a încuraja viitorul, tehnologia. Dar trebuie, în același timp, să înțelegi care sunt efectele pe care le ai în plan social.
Dar în afară de acest lucru, ce știm este că există un număr din ce în ce mai mare de lucrători care vin din afara României, din țări din zona asiatică (...) și vă pot spune, din discuțiile pe care le-am avut direct cu lucrători, pentru o țară europeană care clamează protecția socială europeană, condițiile pe care le au acești jucători sunt destul de dificile. (...)
“Lucrează fără să fie echipați corespunzător pentru condițiile de temperatură, sau își riscă inclusiv viața mergând în trafic în condițiile în care nu este foarte clar care sunt regulile pe care trebuie să le respecte.
Adică sunt lucruri care dau senzația unei mici jungle, în care fiecare e pe cont propriu, iar platforma digitală se consideră doar o aplicație digitală fără nicio responsabilitate. Iar undeva pe parcurs, sunt mai mulți intermediari care cumva profită oarecum legitim, e normal - e antreprenoriat - dar și ilegitim sau imoral, de aceste condiții proaste ale lucratorilor pe platforme.”
“Sunt cazuri în care livratorii sau șoferii sunt dați afară de algoritmi”
Dragoș Pîslaru: Există cazuri, deja, unde ești dat afară de algoritm, ți se taie din bani de algoritm, pur și simplu ai decizii ale algoritmilor care nu pot fi contestate vorbind cu o persoană responsabilă.
Și asta, pentru Parlamentul European, este o problemă legată de reglementare etică a Inteligenței Artificiale. Ce dorim noi este ca orice persoană care este într-o astfel de relație, lucrător pe platforma digitală, să poată vorbi cu cineva, să aibă dreptul de a contesta, de a vorbi cu cineva referitor la decizia algoritmilor (...)
Dacă șoferul primește un calificativ prost pe o anumită cursă, poate dintr-o eroare sau nu, există posibilitatea ca să-i întrerupă activitatea o oră, două, cinci ore, să nu-i mai dea acces la acea platformă.
Există, în acest caz, situația în care s-a întâmplat într-adevăr ceva urât și ar trebui penalizat pentru comportament șoferul, și asta poate fi parte dintr-un contract între șoferi și platformă.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: uniunea europeana, lege, soferi, curier, parlamentul european, livrator,
Dată publicare:
07-02-2024 07:17