Tudor Giurgiu, dezvăluiri din culisele organizării TIFF. Actori uriași ai cinema-ului laudă România

Festivaluri de milioane, PARTEA II. Cei mai importanţi oameni ai cinematografiei europene se strâng în fiecare an la Cluj, să vadă şi să discute filme, tendinţe, noutăţi şi legende. 

Actori uriaşi ai cinema-ului continentului vin să îşi salute publicul din România.

Tudor Giurgiu, regizor şi producător, ne introduce în detaliile acestui eveniment tradiţional deja pentru Cluj şi România.

Mergem şi la Sibiu, unde în această vară au venit 3500 de artişti din toate colţurile lumii. Festivalul de Teatru, cu un buget de peste 11 milioane de euro, este considerat al treilea că importanţă din Europa.

Producătorul Tudor Giurgiu este cel care, an de an, aduce la Cluj cei mai importanţi jucători din industria filmului.

Tudor Giurgiu: ”Diseară sunt convins că o să fie iar peste 3000 de oameni. Nu-mi vine să cred, e primul an când avem cu 26% bilete vândute mai multe faţă de anul trecut.”

Îşi începe ziua într-o clădire istorică, unde mai mulţi tineri prezintă scenarii de filme. Practic e prima lor încercare de a aduna bani pentru viitoarele filme. Sunt din 7 ţări.

O ora mai târziu dă o fugă până la cinematograful Florin Piersic. Rulează un film belgian despre un coregraf care face terapie prin dans cu bătrâni bolnavi de Alzheimer.

După prânz se fac listele cu invitaţi pentru faimoasele petreceri ale TIFF-ului. Ne mutăm în vârf de deal, deasupra oraşului, la una dintre petreceri.

Problema mare a festivalului, unde vedem finala lui Halep!

Timp de 16 ani, festivalul a tot crescut. Aşa că şi petrecerile sunt din ce în ce mai mari.

Tudor Giurgiu: ”N-am să uit că în primul an n-aveam unde să facem petreceri, dar mi-a zis cineva că sunt petreceri în Hasșdeu la cămine studențești. Şi eram cu Caranfil şi nu am mers cu mâna goală şi am luat 2 baxuri de bere. Şi acolo erau faimoasele serenade. Se deschid toate uşile. Am intrat, efectiv eram cu 2 islandezi din juriu şi migram efectiv dintr-o cameră în alta.”

Revenim în maşină, apare neprevăzutul. Simona Halep se califică în finala Roland Garros. O nouă proiecţie intră în programul festivalului.

Tudor Giurgiu: ”Avem un ecran de 4/2,5 metri şi mai e varianta 1 pe 6 pe 3,8 la 100 de euro. Problema mare a festivalului, unde vedem finala lui Halep mâine”.

La capătul celălalt este Cristian Hordilă, directorul festivalului. Omul care trebuie să se asigure că totul merge strună.

Cristian Hordilă, director executiv TIFF: ”Anul asta am ajuns la 350 oameni angajaţi, plus 400 voluntari. Mai avem până la gală mai puţin de 2 ore.”

Verifică şi cele mai mici detalii, adeseori şi cele mai importante.

Cristian Hordilă, director executiv TIFF: ”Ne uităm dacă la băi e hârtie igienică şi săpun lichid. E o locaţie care nu e noastră şi vrem să ne asigurăm că oaspeţii când ajung să aibă un minim confort decent. Bugetul ultimelor 2 ediţii e undeva la 1.6 milioane euro. Finanţări nerambursabile, ministerul Culturii, CNC, Primăria Cluj, după aia completări de la sponsori şi parteneri privaţi.”

Cristi povesteşte că festivalul i-a inspirat pe unii regizori străini să vină să facă filme în România.

După 10 zile de festival spunem stop cadru la Cluj. Şi ne mutăm la Sibiu unde se ridică cortina. Începe festivalul internaţional de teatru. 

Paradoxal, deşi suntem ţara cu cea mai scăzută prezenţa la teatru din Europa, festivalul de la Sibiu este al treilea că importantă din Europa, după Edinborough şi Avignon.

În tinereţe, Constantin Chiriac era cunoscut pentru rolul lui Nilă din Moromeţii

Acum primeşte aplauze pentru alt rol, mult mai complex.

Timp de 26 de ani a creat şi a ridicat festivalul de teatru de la Sibiu, la nivel de eveniment cultural de importanţă mondială.

În prezent, festivalul îmbină toate artele spectactolului. De la teatru, balet sau dans contemporan până la circ sau acrobaţii stradale.

Oaspete de onoare anul acesta a fost Mihail Barijnikov, considerat a fi unul dintre cei mai buni dansatori ai tuturor timpurilor. În România este cunoscut publicului larg pentru rolul din serialul Sex and the City, în care timp de câteva episoade a fost iubitul lui Carrie.

Specatacolele lui Barajnikov sunt extrem de rare şi la mare căutare în Statele Unite şi Europa. Festivalul a transformat Sibiul într-un kilometru zero al culturii mondiale pentru oricine are un cuvânt important de spus în lumea artei.

Datorită festivalului, oraşul a primit în 2007 titlul de Capitală Culturală Europeană. Iar piese precum Faust sau Metamorfoze sunt recunoscute în lumea întreagă.

Pentru ambele au fost construite scene speciale într-o fosta fabrică de construcţii. În oraş, pe perioada festivalului, la fiecare colţ de stradă se vorbeşte altă limbă.

Studenţii celor mai importante şcoli de artă din lume vin şi ei la Sibiu pe perioada festivalului.


Ultimul update: Marti 26 Februarie 2019 17:49
Data publicarii: Duminica 22 Octombrie 2017 18:56
Categorie: 2017
Cum au devenit festivalurile un fenomen social în România. Afaceri de zeci de milioane
Cum au devenit festivalurile un fenomen social în România. Afaceri de zeci de milioane

Sursa: Pro TV

VIDEO PROTVPLUS.RO
MagicHome
România, te iubesc! Emisiunea INTEGRALĂ 26.11.2017
GENII RISIPITE: Copiii superinteligenti ai României. EMISIUNEA INTEGRALĂ
GENII RISIPITE - PARTEA II. Copiii geniali din România, suspectați că sunt bolnavi psihic
GENII RISIPITE - PARTEA III. Românul acceptat la 8 ani în MENSA
GENII RISIPITE - PARTEA I. La 8 ani, au mintea unei persoane de 16 ani
”Ciobanii-benzinari”: cum au devenit oierii, după 1990, importanți oameni de afaceri
rti petrol
Procurorii, fără arme în fața evazioniștilor. ”Sunt cu mult înaintea noastră”
Untold, evenimentul pentru care vin cei mai mulți străini în România. DJ-ii au ajuns să își dorească să fie invitați
Cum au devenit festivalurile un fenomen social în România. Afaceri de zeci de milioane
Rea voinţă, incompetenţă, dezinteres. Tabloul învățământului românesc, din care copiii ies dezorientați
Unde sunt meseriașii? Un oraș din România este plin de afișe cu anunțuri de angajare
Deficit național. Cum au ajuns marii angajatori din România să lucreze cu pensionarii