The Guardian menționează România printre țările lumii care „erodează” dreptul la avort. Ce arată statisticile
The Guardian a menționat România ca fiind una din țările lumii care „erodează” dreptul la avort.
Prestigiosul cotidian britanic a avertizat că femeilor din România le este din ce în ce mai greu să aibă acces la „dreptul lor legal la avort, doctorii refuzând să le ofere serviciul”.
Jurnaliștii din Marea Britanie au mai menționat și Polonia, despre care au spus că „accesul la avort este extrem de restricționat”. Deși polonezii permit avortul în caz de viol, incest sau risc pentru sănătatea femeilor, în realitate „este dificilă obținerea unui avort legal”, cauzând moartea mai multor femei și doar cinci avorturi făcute din motiv de viol într-un singur an, conform publicației.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 46.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 10:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
În Andorra, Malta și Vatican, avortul e „complet ilegal”
Dezvăluirile făcute de The Guardian vin în contextul în care Radio Europa Liberă a relatat săptămâna trecută că fetele și femeile din Ucraina care au fost violate de soldați din Rusia și au rămas însărcinate întâmpină dificultăți în obținerea unui avort în țările în care s-au refugiat: Polonia, România și Ungaria.
Printre țările europene care restricționează dreptul la avort, The Guardian a mai menționat doar Andorra, Malta și Vatican, unde avortul este „complet ilegal”.
Articolul vine în contextul în care și Statele Unite ar putea reveni la situația dinaintea anului 1973, când fiecare stat SUA era liber să interzică avortul.
Dreptul la avort în jurul lumii și pedepsele suferite de femei
Deja în jurul lumii, 24 de țări interzic avortul din orice motiv, iar 37 îl permit doar în cazul în care viața mamei este în pericol. Acest lucru le determină pe multe femei să caute alternative riscante pentru a putea avorta, conducând astfel la 47.000 de decese anual și cinci milioane de spitalizări cauzate de complicații. Iar datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că interzicerea avortului prin lege are un efect foarte mic asupra reducerii numărului de avorturi.
The Guardian a menționat El Salvador, Nicaragua, Honduras, Egipt, Republica Democratică Congo, Senegal, Laos și Filipine printre țările care au făcut avortul ilegal în orice circumstanță.
De asemenea, cotidianul precizează ca Brazilia a introdus legi noi sub președintele de extremă dreaptă Jair Bolsonaro, care cer medicilor să informeze poliția dacă victimele violurilor cer avort, întrucât țara permite procedura doar în cazul violurilor, defectelor severe ale fetusului și a riscurilor pentru sănătatea mamei.
În Senegal, 19% din prizionierele din Senegal în 2015 au fost încarcerate pentru avort sau infanticid.
Și în Filipine, femeile care fac avort riscă șase ani de închisoare.
Situația în România: Discrepanțe de preț și motive de refuz al întreruperilor de sarcină
În România, un raport de cercetare al Centrului Filia, o organizație non-profit împotriva inegalităților de gen, a dezvăluit situația avortului în perioada ianuarie-mai 2021.
Raportul, intitulat „Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România” a arătat că din 171 de spitale, 69 au transmis că nu fac avorturi deloc, 59 fac întreruperi de sarcină la cerere, iar nouă fac avort medicamentos.
Dintre cei 802 medici specialiști în obstretică-ginecologie de la aceste spitale, doar 275 fac întreruperi de sarcină la cerere.
Totodată, prețul unei întreruperi de sarcină în aceste spitale pornește de la 60 de lei și ajunge la 780 lei, pentru aceeași procedură.
Centrul Filia a spus că 51 de spitale au „invocat motivele religioase ca principal motiv de refuz al medicilor”, 20 au oferit motive de natură etică sau morală, iar nouă au blamat pandemia Covid-19.