Piesele de tezaur furate. Directorul Muzeului Naţional de Istorie: „Nu înțeleg. Acele vitrine erau incasabile”

×
Codul embed a fost copiat

Directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Târnoveanu, spune că nu înțelege de ce piesele din tezaurul dacic nu a fost protejat cu vitrine speciale, „incasabile”, așa cum a fost prevăzut în contractul care a fost încheiat cu muzeul Drents.

Tot el spune că, potrivit condițiilor prevăzute în contractul prin care au fost trimise peste 600 de artefacte dacice în Țările de Jos, în momentul în care a fost comis acel jaf, în muzeu trebuia să existe pază umană.

El a fost audiat, luni, în Parlament, în Comisia pentru Cultură.

Reporter: În cât timp trebuia să ajungă unitatea mobilă de poliție la locul jafului?

Directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Târnoveanu:Păi, cu viteza luminii. Comunicarea era automată.”

Citește și
Muzeul Drents
DOCUMENT. Ce condiții sunt prevăzute în contractul prin care au fost trimise peste 600 de artefacte dacice în Țările de Jos

Reporter: În noaptea în care s-a comis acel jaf exista bază umană în acel muzeu?

Directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Târnoveanu: ”Oficial nu am nicio informație, nu pot să fac speculații. Trebuia să existe. Deci, repet, eu vorbesc și noi vorbim despre obligații contractuale. Contractul prevedea pază 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. De asemenea, existența în permanență a unei persoane în camera de control, care este camera unde se centralizează toate informațiile și toate imaginile privind instituția și împrejurimile ei. Și de asemenea am cerut - și la momentul respectiv s-a și realizat - legătura permanentă cu poliția și introducerea de vitrine speciale securizate. Aici este una din problemele pe care nu le înțeleg, ce s-a întâmplat cu acele vitrine care erau incasabile.”

Nu în ultimul rând, directorul Muzeului Naţional de Istorie susține că, în acest caz, nu a existat o hotărâre de Guvern, deoarece Guvernul României, la vremea respectivă, nu a dorit să dea o importanță deosebită acestei expoziții.

Informația a fost confirmată și de premierul Marcel Ciolacu.

Reporter: Știm că în cazul mutării de la Roma sau de la Madrid a fost necesar o hotărâre de Guvern. În cazul acesta, de ce nu?

Directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Târnoveanu: ”Pentru că Guvernul României, la vremea respectivă, nu a dorit să dea o importanță deosebită acestei expoziții. Expoziția de la Roma a fost făcută într-un context politic, aniversarea relațiilor diplomatice dintre România și Spania și semnarea unui parteneriat strategic. Același lucru s-a întâmplat și în Italia. A fost o expoziție legată de un eveniment important, aniversarea relațiilor diplomatice dintre România și Italia și, evident, parteneriatul strategic dintre cele două țări.

Reporter: Cum vă explicați că s-au dus țintit doar la acele obiecte care aparțin de Muzeul Național de Istorie? Celelalte obiecte n-au fost furate.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Târnoveanu: ”Repet, nu aș vrea să fac speculații, să mă dau detectiv, dar pe analiza informațiilor pe care le am în acest moment hoții au intrat printr-o metodă neconvențională. S-au dus direct la cele două vitrine. Au folosit mijloace extrem de contondente, un baros, pentru a sparge vitrinele. Se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariu pentru un furt la comandă.”

Reporter: Dar credeți că este vorba despre un furt de obiecte de arte sau furt pentru materialul din care era?

Directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Târnoveanu: ”Nu cred că cineva la un asemenea risc își asumă decizia de a fura niște piese numai pentru că sunt din metale prețioase.”

Cum a fost furat tezaurul dacic din muzeul Drents

La două zile de la furtul tezaurului românesc, ancheta continuă în Țările de Jos. Poliția a găsit autoturismul pe care hoții l-au folosit ca să plece din Assen, locul unde a avut loc jaful.

Mașina a fost furată miercuri seara din localitatea Alkmaar, aflată la circa 200 de kilometri de locul furtului. Suspecții i-au schimbat plăcuțele de înmatriculare cu unele furate din Witmarsum, Firesland, în aceeași seară. Cu acest autoturism s-au deplasat hoții, după comiterea jafului. Apoi, au abandonat vehiculul, lângă Rolde, și l-au incendiat. Anchetatorii au recuperat din foc, o plăcuță de înmatriculare furată.

Potrivit poliției, camerele de supraveghere au surprins cum o altă mașină se oprește lângă Volkswagenul incendiat apoi pleacă.

Jaful a fost surprins de camere de supraveghere. Trei indivizi forțează o ușa exterioară de pe una din laturile muzeului pe care o deschid. Provoacă apoi o explozie, care le eliberează calea și pătrund în spațiul expoziției, unde fura coiful din aur și cele trei brățări dacice. Jaful a durat aproximativ 2 minute.

Anchetatorii cred că acțiunea a fost pregatită cu mult timp în urmă și iau în calcul inclusiv că suspecții au testat masurile de securitate.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
Citește și...
Corespondență din Assen. Zona din spatele Muzeului Drents, prin care ar fi pătruns hoții, „securizată” în stil medieval
Corespondență din Assen. Zona din spatele Muzeului Drents, prin care ar fi pătruns hoții, „securizată” în stil medieval

Lumea întreagă este șocată de jaful din Țările de Jos. Apar informații noi despre furtul pieselor de tezaur dacic de la muzeul din Assen. Potrivit poliției olandeze, mașina găsită arsă pe șosea, lângă localitatea respectivă, are legătură cu jaful.

DOCUMENT. Ce condiții sunt prevăzute în contractul prin care au fost trimise peste 600 de artefacte dacice în Țările de Jos
DOCUMENT. Ce condiții sunt prevăzute în contractul prin care au fost trimise peste 600 de artefacte dacice în Țările de Jos

Muzeul Național de Istorie a împrumutat Muzeului Drents din Țările de Jos peste 600 de artefacte dacice, în baza unui contract strict care prevedea condiții de siguranță privind transportul și depozitarea și expunerea obiectelor de patrimoniu.

Premierul Marcel Ciolacu afirmă că nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea obiectelor dacice din țară
Premierul Marcel Ciolacu afirmă că nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea obiectelor dacice din țară

Premierul Marcel Ciolacu afirmă că nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea obiectelor dacice parte ale Tezaurului României, din ţară, pentru expoziţia din Olanda.

Expert: Cel mai probabil tezaurul dacic a fost furat la comandă. Varianta topirii artefactelor este exclusă
Expert: Cel mai probabil tezaurul dacic a fost furat la comandă. Varianta topirii artefactelor este exclusă

Toate piesele expuse la muzeul Drents din Țările de Jos au fost evaluate la 30 de milioane de euro, aceasta este suma pentru care au fost asigurate.

Furtul de piese din tezaurul dacic. Celebrul clan Remmo s-ar putea afla în spatele jafului de la Muzeul Drents
Furtul de piese din tezaurul dacic. Celebrul clan Remmo s-ar putea afla în spatele jafului de la Muzeul Drents

Poliția olandeză nu exclude existenţa unui al patrulea hoț, şi nici implicarea unor români în jaful de la Muzeul Drents, dar în atenția anchetatorilor a intrat și celebrul clan Remmo din Germania.

Recomandări
Rusia a lansat un atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, chiar înaintea negocierilor de pace dintre Kiev și Washington
Rusia a lansat un atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, chiar înaintea negocierilor de pace dintre Kiev și Washington

Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, în timp ce Kievul se pregătește să discute cu SUA despre încheierea unui acord de pace.

MAI: 21 de sesizări în campania pentru alegerile locale parțiale. Amendă de 4.500 lei pentru distrugerea unui afiș
MAI: 21 de sesizări în campania pentru alegerile locale parțiale. Amendă de 4.500 lei pentru distrugerea unui afiș

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au anunțat că, în timpul campaniei pentru alegerile locale parțiale, au fost înregistrate 21 de sesizări privind posibile fapte nelegale, dintre care 13 au fost confirmate, iar șase sunt încă investigate.

Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă
Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă

Criza apei din Prahova și Dâmbovița se îndreaptă spre o posibilă soluționare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vineri seară alimentarea cu apă va fi reluată treptat, dar a avertizat că apa nu va fi deocamdată potabilă.