DOCUMENT. Ce condiții sunt prevăzute în contractul prin care au fost trimise peste 600 de artefacte dacice în Țările de Jos

62514919

Muzeul Național de Istorie a împrumutat Muzeului Drents din Țările de Jos peste 600 de artefacte dacice, în baza unui contract strict care prevedea condiții de siguranță privind transportul și depozitarea și expunerea obiectelor de patrimoniu.

Transferul tezaurului dacic către instituția de cultură din Țările de Jos s-a făcut în baza unui document semnat de cele două instituții de cultură în cursul lunii mai 2024, perioada în care se aplică fiind 15 iunie 2024 – 15 februarie 2025, interval care cuprinde transportul, montarea și demontarea expoziției, la care se adaugă întreaga perioadă de expunere.

„Perioada de împrumut începe când bunurile culturale părăsesc sediul MNIR și se termină când ajung înapoi la sediul MNIR”, se arată în contract.

Spargerea a avut loc cu o zi înainte ca expoziția să se încheie. Conform contractului, expoziția de la Muzeul Drents ar fi trebuit să aibă loc între 6 iulie 2024 și 26 ianuarie 2025.

Prin acest contract MNIR a împrumutat 673 bunuri culturale (piese și seturi) „aparținând patrimoniului cultural național mobil al României”, asigurate pentru peste 30 de milioane de euro. În baza acestei înțelegeri, instituția din România se obligă să facă demersurile cuvenite pentru obținerea avizelor necesare pentru exportul temporar al bunurilor culturale aparținând patrimoniului național.

Documentul include și o serie de prevederi legate de cazul în care artefactele din tezaurul dacic trimise în Țările de Jos sunt furate sau pierdute, urmând ca asiguratorul să fie cel care acoperă pagubele. În plus, muzeul Drents se obligă să comunice furtul obiectelor telefonic și în scris în maxim 24 de ore, urmând ca cele două entități se decidă pașii de urmat.

„Bunurile culturale care fac obiectul prezentului contract sunt proprietate publică a statului român și sunt incluse în patrimoniul cultural național mobil al țării. În acest sens, în cazul furtului/pierderii bunurilor culturale și al primirii plății pentru respectivul furt/pierdere de către MNIR de la societatea de asigurări, în cazul în care bunurile cultuale sunt găsite ulterior, asiguratorul nu poate păstra proprietatea asupra acestora și va fi obligat să le returneze către MNIR care va restitui compensația primită anterior”, se arată în contract.

Securitatea artefactelor dacice, inclusă în contractul dintre muzee

În contractul dintre cele două muzee, securitatea artefactelor primește o secțiune separată și include obligațiile olandezilor odată ce au primit bunurile până în momentul ăn care ar trebui să le predea autorităților din România.

Astfel, Muzeul Drents se obligă să solicite ajutorul poliției locale sau unei firme locale pentru elaborarea unui plan de supraveghere, pază și alarmă. De asemenea, supravegherea expoziției trebuie să aibă loc 24/7, cu ușile închise pe timpul nopții și personal de pază disponibil în caz de urgență.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Cât de frumoasă e Denisa, soția lui Valentin Gheorghe. Sejur de lux după salvarea de la retrogradare
FOTO Cât de frumoasă e Denisa, soția lui Valentin Gheorghe. Sejur de lux după salvarea de la retrogradare
Citește și...
Condamnarea lui Liviu Negoiță pentru abuz în serviciu, anulată de ÎCCJ. Fostul primar din Cernavodă revine în funcție

Fostul primar din Cernavodă Liviu Negoiţă, condamnat în luna ianuarie la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu pentru că a făcut plăţi nelegale de peste 9,3 milioane de lei către un club sportiv, a fost eliberat din penitenciar.

Cele șapte teme folosite în manipulările de pe rețelele sociale. Impactul dezinformării a fost un miliard de euro în 2025

Platforma România Imună avertizează, într-un amplu raport privind dezinformarea, că manipularea informațională din România a devenit mai sofisticată, mai emoțională și mult mai greu de identificat decât în trecut.

Profesoara din Medgidia l-a lovit cu palma peste față pe elevul de 10 ani, apoi l-a strâns de gât, ridicându-l de la sol

Procurorii afirmă că învăţătoarea în vârstă de 54 de ani din Medgidia care l-a agresat pe un elev de 10 ani l-a lovit pe băiat cu palma peste faţă şi peste cap, după care l-a strâns de gât cu ambele mâini, ridicându-l de la sol. 

Recomandări
Poarta Focșanilor, studiată atent de Armata Română și de NATO. De ce este un punct vulnerabil în cazul unei invazii terestre

Între timp, Poarta Focșanilor, o zonă geografică importantă pentru flancul estic al NATO, a fost studiată atent de Armata Română și de comandamentul Aliat de la Napoli, pentru pregătirea unor măsuri de apărare împotriva unei eventuale invazii. 

Bolojan a anunțat că România va cere acceptul Comisiei Europene pentru a majora etapizat salariile demnitarilor, pe noua lege

După ce proiectul legii salarizării a stârnit nemulțumiri, în special din cauza creșterilor care îi vizează pe demnitari, majorările în cazul aleșilor ar putea fi acordate etapizat.

Analiză la Cotroceni: Trei sferturi dintre postările care dezinformează provin de la aceleași 10 conturi. Temele favorite

Trei sferturi dintre temele care dezinformează pe TikTok sunt distribuite în România de doar 10 conturi. Asta reiese dintr-o analiză făcută de un ONG, care arată și că unele postări sunt făcute coordonat, ca să propage informații false sau înșelătoare.