Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic
Albia betonată a râului Dâmbovița, care “despică” Bucureștiul în două, se va transforma dintr-o “barieră” între sectoare într-un adevărat coridor verde-albastru, capabil să răcorească orașul, să aducă biodiversitate și să conecteze cartierele capitalei.
Proiectul de reabilitare a malurilor Dâmboviței, inițiat de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, va fi funcțional până în anul 2035, promite arhitectul Teodor Frolu, co-fondator și vicepreședinte al asociației.
El a explicat, la PRO Verde, ce prevede proiectul și cum va fi dus la bun sfârșit.
Planurile de refacere a albiei râului sunt cuprinse în programul Dâmbovița Apă Dulce, o inițiativă care își propune să readucă râul în viața orașului și să creeze o infrastructură urbană modernă, așa cum este cea din jurul Senei, la Paris sau cea de pe malul Dunării, la Viena.
În prezent, Dâmbovița este percepută mai degrabă ca o barieră în mijlocul orașului, decât ca un spațiu public. Tocmai această paradigmă trebuie schimbată, spune Teodor Frolu.
Miza nu este doar una estetică. Râul poate deveni o piesă-cheie de infrastructură climatică și de siguranță urbană.
„Un astfel de proiect este mai mult decât o înfrumusețare a unei resurse, care este apa Dâmboviței. Pe lângă partea de spațiu public, el devine un mijloc esențial în răcorirea orașului în perioadele de caniculă și are și funcțiunea de a proteja orașul de inundații”, a precizat Frolu.
Concursul de soluții lansat de Asociația Ivan Patzaichin este deschis dialogului public, iar propunerile pot fi consultate online pe site-ul asociației.
Splaiul Unirii, eliberat de trafic. Tranzitul auto, “deviat” pe A0
Arhitecții și urbaniștii implicați au analizat șase zone-cheie de pe traseul râului, de la intrarea în București până la ieșirea din oraș. Acestea sunt Lacul Morii, zona Ciurel, Grădina Botanică, Timpuri Noi, Parcul Văcărești și Popești-Leordeni.
Splaiul Unirii, sufocat până de curând de trafic, va fi eliberat de mașini odată cu finalizarea autostrăzii de centură A0, când tranzitul va fi scos din oraș, iar malurile râului pot deveni spații pentru oameni, nu pentru mașini.
Teodor Frolu: “Dacă acum Splaiul Unirii este ca un fel de tub, o autostradă de traversare din partea în est în vest sau invers, avem deja alternativa A0, care n-a existat până de curând. Acum, când intrăm în oraș dintr-o parte sau alta, Waze-ul nu-ți mai dă ruta prin oraș, pentru că înseamnă timp mai lung pierdut, blocaje și lucruri de genul ăsta.
Deci alternativa ca să scoatem traficul de tranzit există deja. Este doar nevoie de puțin timp și de schimbat mindset-ul utilizatorilor. Odată scos tranzitul ăsta - care de fapt creează acest șuvoi -și reducem circulația în fiecare zonă, o să vedem că din acest ‘tub’ care traversează orașul, noi transformăm de fapt Dâmbovița într-un spațiu conector între cele două maluri”.
Frolu spune că există șanse mari ca termenul 2035 să fie chiar devansat, mai ales în contextul investițiilor deja începute la Piața Unirii și la Lacul Morii, care pot fi valorificate într-o viziune urbană coerentă pe termen lung.
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
