Furtul de piese din tezaurul dacic. Celebrul clan Remmo s-ar putea afla în spatele jafului de la Muzeul Drents
Poliția olandeză nu exclude existenţa unui al patrulea hoț, şi nici implicarea unor români în jaful de la Muzeul Drents, dar în atenția anchetatorilor a intrat și celebrul clan Remmo din Germania.
Furtul celor patru piese dacice de mare valoare din Muzeul Drents, din Assen, a pus pe jar Europa. Acum, polițiștii din Țările de Jos și cei din România nu exclud ca în spatele jafului să se afle infractori străini și că a fost un jaf foarte bine țintit, având ca obiectiv principal Coiful de aur de la Coțofenești.
Ar putea fi vorba despre români, dar este menționat și celebrul clan Remmo din Germania, un clan libanezo-kurd care a comis mai multe furturi spectaculoase de artă pe teritorul german în ultimii ani, notează De Telegraaf.
Potrivit cotidianului batav, autorii jafului ar fi putut fugi deja în Germania.
Altfel, mașina cu care hoții au fugit după jaful de la muzeu a fost găsită arsă lângă Rolde, la circa 7 kilometri de instituția din Assen. Autovehiculul a fost furat din Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. Poliția a primit până acum cel puțin șaizeci de informații cu privire la jaf, iar o echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri de poliție lucrează la acest jaf care a devenit o știre mondială.
„E un act terorist”
Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este "un act terorist" şi că „trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.
„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să arunce în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă realitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac.
„Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat”, a explicat managerul MNIR expunerea obiectelor la Muzeul Drents.
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.
Directorul Muzeului Naţional a explicat că asiguratorul este o mare companie olandeză şi a dat asigurări că aceasta a făcut „toate cercetările ca să fie convins că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe toată perioada expunerii”.
„Ceea ce s-a întâmplat este ieşit din comun. Este primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit exploziv în cazul unui muzeu european. Deci s-a intrat în clădire din afară, folosind exploziv”, a mai spus directorul MNIR, potrivit News.ro.
