Groapa de gunoi, in mijlocul uneia dintre cele mai frumoase paduri din Suceava. "Trec turistii pe langa maldarul de mizerii"
TARA GUNOAIELOR, partea a III-a. Gunoiul nostru e de trei ori mai ieftin decat in Europa. E motivul pentru care nu ne intereseaza ce facem cu el. Reciclam maxim 10%, restul se depoziteaza in gropi care s-au transformat in adevarati munti de gunoaie.
Asta in conditiile in care in Europa sunt tari care nu mai arunca nimic, nu mai produc gunoi.
Noi am cheltuit sute de milioane pe gropi ecologice care stau acum nefolosite. Ba mai mult, am distrus si peisaje de vis pentru a le construi. O situatie de-a dreptul revoltatoare este in Bucovina, in pasul Mestecanis. Un un colt de rai a fost distrus pentru a pune o groapa de gunoi in varful muntelui.
Dumitru Mihalache este presedintele Asociatiei pentru Managementul Deseurilor. Sustine ca toate strategiile gandite de guvernanti in materie de deseuri s-au facut fara stiinta oamenilor de specialitate.
Dumitru Mihalache, presedintele Asociatiei pentru Managementul Deseurilor: "Nu sunt convins ca cei care au facut proiectele au fost asa sa miroasa gunoiul cum am fost noi si cum ati fost si voi si sa vada cum se colecteaza, cum se arunca deseurile, ca de fapt nu se respecta nici conditia sa se arunce pe categorii."
Mihalache este actionar intr-o firma de salubritate si are rampa de sortare a gunoaielor. In zonele din care ridica gunoiul a montat pubele pentru colectare selectiva. Gunoi umed si gunoi uscat. Trist este faptul ca desi au posibilitatea sa isi arunce gunoiul selectiv, multi nu tin cont de asta.
Din tomberoane gunoiul e carat separat, umed intr-o masina, uscat in alta, din care soferul imparte si saci prin blocurile unde exista ghena, pentru a-i ajuta pe oameni sa participe la reciclare. Din pacate, multi refuza.
"Din 2.600 de asociatii, 1.962 au semnat actul aditional sa ne dea reciclabilul, sa ne dea sacul galben si practic noi luam undeva la 600 de asociatii de locatari", spune el.
Gunoiul ajunge mai apoi in statia de sortare, unde este bagat in mai multe masinarii si sortat manual. Peste 70 la suta este salvat din drumul spre groapa de gunoi.
Din pacate, in aproape toata tara gunoiul se arunca la gramada. Si asta pentru ca platim prea putin si nu ne intereseaza ce se intampla cu el.
Cristian Lazar, director firma reciclare: "In Europa, gazele costa la fel, ca esti Romania sau Europa, curentul costa la fel, motorina costa la fel. Deseurile le platim de 3 ori mai putin si avem rezultatele."
Cristian Lazar este directorul unei companii care recicleaza gunoiul din 2 sectoare ale Capitale si pe cel care vine tocmai din Ramnicu Valcea. Aici s-au investit 7 milioane de euro. Si aici peste 70 la suta din gunoi e salvat. Se recicleaza. Gunoiul menajer intra intr-un ciur urias in care se face o prima selectare, dupa care ajunge pe banda. Ce nu se poate recicla se arde.
Reciclarea costa, asa ca operatorii care isi lasa gunoiul aici platesc mai mult decat la gropile de gunoi. Pentru o tona de gunoi aruncata in gropile de langa Bucuresti se plateste intre 40 si 90 de lei. O diferenta uriasa fata de tarile uniunii.
In Anglia costa 100 si ceva de lire, in Italia 100 de euro, in Elvetia, Austria se interzice total sa arunci gunoiul amestecat la groapa. Nu ai voie. E interzis.
Cu fonduri europene si prin colaborarea dintre zece universitati din toata lumea, in acest loc a luat nastere o fabrica in care deseurile sunt transformate in materie prima.
Cristian Lazar, director firma reciclare: "Daca colectam selectiv deseurile, se recicleaza in proportie de 100 la suta. Se pot valorifica. 50 la suta prin reutilizarea materialelor si 50 la suta prin recuperare energetica. Adica se pot folosi ca si combustibili alternativ pentru fabricile de ciment. Daca il arunc la gramada, se poate valorifica maxim intre 40-60 la suta."
De la inceputul anului, Uniunea ne-a obligat sa introducem o taxa de 80 de lei pentru fiecare tona de gunoi ajunsa in groapa. S-a dat o ordonanta de guvern. Taxa va creste in anii urmatorii si ar trebui sa-i faca pe operatori sa inteleaga ca gunoiul trebuie reciclat. Lazar sustine insa ca in parlament se discuta desfiintarea acestei taxe.
Cristian Lazar, director firma reciclare: "Se propune amanarea sau diminuarea taxei de 80 de lei. Romania va ajunge sa isi umple toate gropile de gunoi in maxim 2 ani de zile. Vom trebui sa facem alte gropi de gunoi. 86 la suta din deseuri noi le depozitam la groapa."
Dunarea, Orsova, un colt de rai napadit de gunoaie. Se intampla asta dupa ce primarul a intrat in conflict cu firma de salubrizare, iar gunoaiele au ramas intre blocuri.
Sunt mai bine de 5 luni de cand gunoaiele zac pe strazile orasului, iar oamenii sunt disperati.
Totul a pornit dupa ce s-a introdus taxa de 80 de lei pe tona de gunoi aruncat in groapa.
Primarul sustine insa ca i s-a cerut dublarea tarifului, care acum este de 7 lei de om pe luna. Asa ca ra efuzat si gunoiul a ramas pe strazi.
Patronul firmei de salubritate este Constantin Popescu, fost presedinte PSD Orsova timp de 10 ani, arestat alaturi de celebrul Adrian Duicu, fostul presedinte al Consiliului Judetean Mehedinti care facea trafic de influenta chiar din cabinetul premierului Victor Ponta. Popescu este un model clasic de baron local. Acum fraiele partidului au fost preluate de primar.
"Toate contractele pe serviciile publice sunt ale dumnealui. Avem salubritate a lui, spatiile verzi, apa si canal ale lui, deszapezirea are contract, dezinsectia, deratizare, toate serviciile astea sunt ale dumnealui. Are pe perioada foarte foarte lunga de timp. A semnat in 2006 si avea valabilitate pana in 2031", ni se spune.
Am incercat sa-l contactam pe Constantin Popescu, dar n-a fost de gasit. Cum primarul a intrat in conflict cu fostul sau sef de partid, totul s-a blocat in oras.
Elena Stuparu, director economic firma salubrizare: "Din octombrie nu s-a dat o matura in oras. Anul asta nu nici un leu la o lucrare. Pur si simplu vrea sa falimenteze o societate comerciala. Ca asa vrea dansul."
In plus, primarul sustine ca Popescu a aruncat gunoi in groapa de la marginea orasului si dupa inchiderea acesteie, in mod ilegal.
3 milioane de lei vrea acum primarul de la Guvern pentru inchiderea gropii. Deocamdata n-a primit nimic. Orasul ramane napadit de gunoaie, un focar de infectie, care transforma acest colt de rai intr-un iad. Din vina unor politicieni.
Comuna Pojorata, Suceava. Pesisajul iti taie respiratie. Pe aici trece drumul care leaga Vatra Dornei de Campulung Moldovenesc. Si aici politicienii si-au facut de cap si au nenorcit locul.
Pasul Mestecanis desparte Valea Moldovei de Valea Bistritei. Este unul dintre cele mai frumoase locuri din Romania. In 2007, autoritatile locale si Consiliul Judetean au hotarat sa taransforme acest loc in groapa de gunoi. Fix in inima Bucovinei.
9 hectare de munte au fost rase. Groapa este gata. A costat 6 milioane de euro. Se mai astepata un aviz de la Drumuri, dupa care aici se poate aduce gunoi. Si povestea acestui loc musteste de incompetenta si coruptie. In 2007 s-a cautat un loc in care comunele din zona de munte a Sucevei sa duca gunoiul. S-au propus mai multe locuri ascunse, departe de ochii turistilor si mai ales departe de asezarile oamenilor. A fost ales Mestecanisul.
"Iti vin straini trecand pe langa maldarul de gunoaie, de mizerii. Oamenii de aici in loc sa faca produse bio vor fi nevoiti sa renunte", spune un apicultor.
Aristide Maxim creste albine si se teme ca gunoiul din munte ii va afecata afacerea. Impreuna cu Gheorghe Sologiuc, un activist de mediu, se lupta cu autoritatile.
Totul a inceput in 2007, cand Suceava a pornit construirea unui sistem de manangement integrat al deseurilor. Gavril Marza era presedintele Consiliului Judetean. El a semnat decizia prin care s-a ales acest loc pentru amplasarea gropii de gunoi. Acum nu mai recunoaste.
Gavril Marza, fost presedinte CJ Suceava: "Concluziile acelei comisii nu au mai ajuns la mine, pentru ca eu am plecat de la Consiliul Judetean. Cei care au urmat dupa mine au concretizat toate ideile."
Documentul ii poarta semnatura sa.
Primarul comunei in 2007 era Ioan Raia. Timp de 2 zile mi-a promis ca ne vedem pe groapa.
Ioan Raia, fost primar Pojorata: "A aparut o problema. Socrul meu e la spital, e dependent de oxigen. Sunt si eu in contra timp cu toate si va rog si nu am sa am timp si nu am sa pot..."
Dupa ce a pierdut primaria, Raia a fost pus de mai marii judetului sef peste centrul de recuperare si reabilitare persoane cu handicap din localitate. L-am cautat si la munca. Un localnic s-a oferit sa-l sune.
In locul lui Raia, la primarie a venit in 2008, Ioan Codreanu.
"In 2008 am ajuns la primarie cu echipa mea si sincer va spun ca pana in 2009 nu am stiut de acest lucru", spune primarul.
"Minte cu nerusinare. Cum sa afli tu in 2009 cand tu ai preluat chestia asta? Si ai preluat-o de la Raia. A fost informat de noi. A venit in 2008 aici", spune Aristide Maxim.
In 2011, Codreanu a marit suprafata alocata de Raia pentru construirea gropii. Presedintele Consiliului Judetean era atunci Gheorghe Flutur, care refuza acum sa dea declaratii pe acest subiect. In 2013, utilijale incepe sa sfartece muntele. Cat de sigur este acest loc se vede pe versantul sudic, sub groapa. Pamantul a inceput sa o la vale, pe langa digul de scurgere a apei din groapa.
Pe langa cele 9 hetare rase, aici s-a distrus si cealalta fata a muntului, dinspre Vatra Dornei, unde a fost aruncat pamantul scos din groapa.
Jos in vale, localnici privesc ingroziti de varful muntelui. Mirela Grigorean este celebra in zona pentru cobzele cu peste pe care le mestereste si crede ca va ramane fara materie prima.
Aristide Maxim a dat in judecata autoritatile locale si anul trecut instanta a anulat hotararea Consiliului Local prin care terenul comunei a fost dat pentru construirea gropii. Dar nimeni nu tine cont de aceasta hotarare.
Groapa de la Mestecanis face parte din Sistemul Integrat de Management al Deseurilor Suceava, care a costat 200 de milioane de lei. Pe langa groapa din varful muntelui, s-a mai construit una la Moara, in apropierea orasului Suceava, intinsa pe 30 de hectare. E gata, dar nu e deschisa pentru ca si aici au fost probleme cu licitatia pentru desemnarea operatorului. Asa ca utilajele au ruginit si ies din garantie, iar gunoiul din judet se arunca pe 5 gropi provizorii amplasate printre culturile de cereale.
In ultimii ani, pe cele 5 gropi provizorii s-au aruncat peste 350 de mii metri cubi de gunoi, gunoi care ar trebui mutat acum pe cele doua gropi ecologice. Costurile insa sunt uriase: 16 milioane de euro si tot gunoiul ar trebui carat cu 25 de mii de camioane si s-ar umple pe jumatate gropile de la Moara si Mestecanis. Asa ca sefii Consiliului Judetean cer Ministerului Mediului aprobari pentru a acoperi gropile acolo unde se gasesc acum, pe camp, intre tarlale. Costul e mai mic: 6 milioane de euro.
Si clujenii isi arunca gunoiul pe o groapa provizorie la Pata Rat. Si povestea acestui loc e scrisa tot de politicieni dupa acelasi scenariu: coruptie, bani furati, poluare. Pe groapa provizorie s-au adunat intr-un an si jumatate 130 de mii de tone de gunoi. Peste 300 de tone ajung in fiecare zi aici din Cluj Napoca. In ultimii 20 de ani, langa orasul cu cea mai mare dezvoltare economica, pe groapa de gunoi din Pata Rat a luat nastere o cumunitate care a crescut de la o zi la alta si inca se dezvolta. Oameni care traiesc in mizerie, intr-o saracie de neinchipui, in colibe de nailoane si cartoane, marginalizati si uitati de lume aici.
Mihai Seplecan a fost presedintele consiliului judetean Cluj in 2015. El este cel care a dat in vileag fraudele de pe groapa. Un sistem de management integrat al deseurilor s-a dorit si la cluj. Asta insemna contruirea unei gropi ecologice si inchiderea celei vechi. In 2010 s-au pus la bataie 220 de milioane de lei. Firmele clientelei politice au aparut imediat si odata cu ele au inceput sa dispara banii. Asa arata acum locul in care ar fi trebuit inca din 2012 sa fie groapa ecologica.
In 2013 se organizeaza o noua licitatie si lucrarile sunt preluate de o asociere de firme in frunte careia se afla Ioan Bene, arestat mai tarziu impreuna cu fostul presedinte al consiliului judetean Horia Uioreanu pentru dare si luare de mita. Se folosesc materiale de proasta calitate, un mal se surpa si in plus, se fura 28 de mii de metri cubi de pamant din malul care ar fi trebuit sa sustina groapa.
Intr-o plangere penala se arata ca pamantul era dus pe aeroport unde acelasi Ioan Bene lucra la pista.
Lucarile au fost suspendate, iar Consiliul Judetean, pentru ca s-a depasit termenul de finantare, a fost nevoit sa dea inapoi banii uniunii europene. 13 milioane de lei. Abia acum lucrarile au fost reluate in santier de o alta firma. Aparatura pentru statia de sortare zace nefolosita, iesit de mult din garantie. In paralel cu ridicare noii gropi ar fi trebui sa inceapa si procedura de inchidere la vechea groapa. Ani la rand administratorul locului a fost Eugen Veres. A murit acum 2 ani.
In timp, groapa s-a marit si a ajuns acum sa se intinda pe mai bine de 20 de hectare. Teoretic era inchisa din 2009, dar gunoi s-a tot adus aici. Abia in 2015 Seplecan opreste depozitarea gunoiul in rampa.
Veres are si el goapa provizorie in Pata Rat. La el ajung gunoiele din comunele judetului si de aici pleaca tocmai la Oradea si la Odorheiu Secuiesc. Acum, vechea groapa se inchide. Lucrarile costa 25 de milioane de lei.
Cu imaginile de aici am ajuns la Garda de Mediu Cluj. Marius Trita este comisar sef. A fost pe groapa cu saptamana inainte dar n-a vazut nimic.
Se vaita ca e bugetar, ca are salariu mic, ca e greu. A trimis un control in zona, s-au dispus masuri, nu s-a intamplat nimic. La Pata Rat ajunge gunoi nesortat. Din el, pe rampa se recicleaza 10 la suta. Restul se arunca si formeaza un munte care creste de la o zi la alta. Si asta se intampla in toata tara.
Fiecare dintre noi aruncam un kilogram de gunoi pe zi. Asa arata statisticile care ne mai arata si ca suntem la coada Europei atunci cand vorbim despre cat de mult ne pasa de mediu. La noi pretul gunoiului e cel mai mic. E motivul pentru care nu intereseaza ce facem cu el. Un gunoi colectat selectiv se poate recicla in proportie de suta la suta. Asta ar insemna ca putem scapa intr-o buna zi de gropile de gunoi. Sunt tari care au reusit.
Deseurile si mediul ar trebui sa devina politica de stat, in scoli copiii ar trebui sa fie invatati cum sa recicleze, iar adultii amendati daca nu o fac.
Din pacate alesii nostri sunt ocupati cu alte treburi. Schimbarea incepe cu noi, cu fiecare dintre noi si cu putin efort putem sa fim mai atenti cum ne aruncam gunoiul. Din asta vom avea toti de castigat si vom lasa in urma noastra o lume mai curata.
