Concluziile summit-ului NATO la Vilnius. Ediție specială Știrile Pro TV. Ce trebuie să reținem din acest eveniment important

Cosmin Stan s-a aflat alături de fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu și generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, care au comentat deciziile adoptate de liderii alianței nord-atlantice și impactul acestor hotărâri asupra României.

Pro TV

Cristian Diaconescu: Summit-ul de la Vilnius, ”o alertă de care Rusia trebuie să țină seama”

Întrebat de Cosmin Stan dacă summit-ul NATO de la Vilnius poate fi considerat un succes, așa cum a afirmat, miercuri, 12 iulie, președintele Klaus Iohannis, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a răspuns afirmativ.

În opinia sa, Rusia este forțată să țină cont de ceea ce s-a decis în cadrul acestui summit, dacă nu cumva vrea să ”cadă de pe hartă”.

Citește și

Ce va decide astăzi NATO în privința Ucrainei. Documentul pe care îl vor semna liderii lumii, la Vilnius

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

”Da, pentru că este un summit care, cel puțin din punctul de vedere al României, a dat semnalul unei alerte, unei alerte cât se poate de necesare, începând de la alocarea 2% din PIB până la garanții de securitate pe termen lung concrete pentru Ucraina. Dar e o alertă menită să sperie și Rusia ... sau măcar să o potolească.

E o alertă de care Rusia trebuie să țină seama. Evident, situația este evolutivă în Ucraina, situația este în dezvoltare în ceea ce privește poziționarea Federației Ruse, dar vreau să vă spun că, din punct de vedere al gesturilor excesive, gesturilor de tip nuclear etc, Rusia - și de la acest summit - va înțelege că nu trebuie să cadă de pe hartă” - a spus Diaconescu în ediția specială a Știrilor Pro TV.

Fostul ministru Cristian Diaconescu: ”Republica Moldova, din foarte multe perspective, este într-un fel în situația Ucrainei”

De asemenea, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu este de părere că Republica Moldova, ”din foarte multe perspective, este într-un fel în situația Ucrainei”.

Întrebat de Cosmin Stan cum vede solicitarea NATO către Rusia de retragere a trupelor din Transnistria, staționate fără acordul Republicii Moldova, Diaconescu a spus că este ”cât se poate de necesar”.

Pro TV

Pe de altă parte, fostul ministru de Externe al României subliniază faptul că, deși nu sunt precizate de către NATO existența unor consecințe, în cazul în care Rusia va ignora cererea, subiectul Transnistria trebuie menținut pe agenda publică, deoarece - ”într-un fel” - Republica Moldova este în situația Ucrainei.

Klaus Iohannis, în ultima zi a summit-ului NATO de la Vilnius: ”A fost un succes”

UPDATE, ora 15.15 Președintele Klaus Iohannis, aflat la summit-ul NATO de la Vilnius, a susținut un discurs. Iată textul integral al declarațiilor șefului statului: 

”România și-a îndeplinit și de data aceasta obiectivele stabilite pentru acest Summit NATO deosebit de important. Este rezultatul unei munci de echipă și mulțumesc tuturor celor implicați.

Deciziile noastre de la acest Summit au demonstrat, fără echivoc, soliditatea legăturii transatlantice și unitatea Aliată.

În ceea ce privește postura NATO de descurajare și apărare, în mod cert facem un pas decisiv în direcția consolidării securității Aliate: am adoptat noi planuri de apărare ale NATO, care oferă cel mai înalt nivel de securitate pentru Flancul Estic, la Marea Neagră, inclusiv pentru România. Astfel, pentru orice amenințare de securitate care ar putea afecta România, Alianța are un răspuns pe măsură pregătit.

Ne-am asigurat că există cadrul pentru creșterea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forțe de întărire, dacă situația o va impune. Totodată, vom accelera procesele legate de pre-poziționarea de echipamente.

Am mulțumit tuturor Aliaților prezenți în România pentru contribuțiile lor și am salutat anunțul Spaniei de a disloca militari în România.

Deciziile luate la Summit necesită angajamente financiare pe măsură, astfel încât liderii aliați au stabilit nivelul de 2% din PIB pentru Apărare ca prag minim de la care pornim.

Totodată, am abordat noi posibilități de cooperare în cadrul NATO și în relație cu partenerii Alianței, pentru a facilita dezvoltarea de capabilități și a industriei de apărare, demersuri care favorizează inclusiv revitalizarea industriei de apărare din România.

Trebuie să ne întărim și apărarea aeriană. De aceea, am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții Aliați și pentru cei ucraineni. Este un rol important, pe care România și l-a asumat aici.

Mai mult, la Summit am anunțat și crearea, alături de Bulgaria, a unui Comandament regional dedicat forțelor speciale, care este deschis Aliaților și partenerilor noștri.

Am făcut, totodată, încă un pas în consolidarea atenției NATO asupra regiunii Mării Negre, care rămâne de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Comunicatul Final al Summitului se referă la necesitatea monitorizării și a evaluării mediului de securitate din zona Mării Negre.

Totodată, menționează, la solicitarea României, eforturile aliate în regiune pentru asigurarea securității, siguranței, stabilității și a libertății de navigație. Este prima dată când Marea Neagră, Marea Neagră propriu-zisă, beneficiază de un paragraf distinct în Comunicatul Final al unui Summit.

De asemenea, am participat astăzi la sesiunea inaugurală a Consiliului NATO – Ucraina, la care a fost prezent și Președintele Zelenski. Am discutat extins situația de securitate și perspectivele de integrare ale Ucrainei. Acest nou Consiliu va facilita apropierea de NATO și va permite consultări extinse ca parteneri egali.

Eu am susținut un progres clar pentru concretizarea cât mai rapidă a aspirațiilor euroatlantice ale Ucrainei. Astfel, plecând de la deciziile Summitului de la București, din 2008, am simplificat procesul de aderare, renunțând la planul de acțiune prevăzut anterior.

În același timp, România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar, până când va câștiga războiul. Dincolo de consolidarea contribuției financiare pentru proiecte de cooperare ale NATO cu acest stat, am subliniat că vom continua să instruim militari ucraineni în cadrul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei.

În cadrul Summitului, am reafirmat necesitatea sprijinului consolidat al NATO pentru partenerii vulnerabili, în special pentru Republica Moldova. În acest sens, am pledat pentru susținerea financiară a pachetului de măsuri destinat Republicii Moldova, pentru consolidarea capacităților de apărare și creșterea rezilienței.

Am anunțat și o nouă contribuție financiară pentru Chișinău, pe care o vom transfera la Fondul Voluntar NATO dedicat acestui stat.

În același timp, deciziile luate la Summit consemnează, așa cum a pledat România, un angajament sporit al NATO pentru întărirea rezilienței, a securității și a capacităților de apărare ale Republicii Moldova.

De asemenea, vom continua să sprijinim ferm adâncirea cooperării dintre NATO și partenerii din Asia-Pacific, respectiv cu Uniunea Europeană.

La finalul acestui Summit, pot spune cu certitudine că, pentru postura Aliată pe Flancul Estic și la Marea Neagră, a fost un succes. Mesajul principal al acestei reuniuni este acela că NATO s-a modernizat pentru o nouă eră a apărării colective.

Aceasta oferă României și cetățenilor săi cel mai înalt grad de securitate și apărare din întreaga istorie.”

A doua zi a summit-ului NATO de la Vilnius

A doua zi de discuții de la Summitul NATO de la Vilnius. Marți, 11 iulie, Alianța a adoptat "cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la sfârşitul Războiului Rece", iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut întâlniri bilaterale cu o parte dintre liderii de la Summit, inclusiv cu Joe Biden.

Președintele ucrainean a participat la sesiunea inaugurală a Consiliului NATO-Ucraina - un organism menit să aducă Ucraina mai aproape de Alianță. Însă așteptările Kievului cu privire la programul de aderare nu au fost atinse, iar liderul de la Kiev și-a manifestat deja dezamăgirea și a catalogat lipsa unui calendar clar al aderării drept ”absurdă”.

Totuși, miercuri, 12 iulie,  s-a prezentat la discuții ceva mai încrezător: ”Pe agenda de astăzi avem trei probleme prioritare. Prima - un nou pachet de arme pentru a sprijini armata noastră pe câmpul de luptă. A doua - invitația de aderare la NATO. Ne dorim să fim pe aceeași pagina cu toată lumea. Am înteles că vom primi această invitație atunci când măsurile de securitate o vor permite. În al treilea rând, vom discuta și vom lupta pentru garanțiile de securitate oferite Ucrainei în drumul spre NATO”.

Marți, 11 iulie, liderii NATO au anunțat un program de asistenţă multianual care să faciliteze tranziţia forţelor armate ucrainene de la epoca sovietică la standardele NATO.

Cert este că vor fi acoperite nevoi critice ale Ucrainei, precum combustibil, echipamente de deminare şi echipamente medicale, se arată în anunțul oficial al Alianței.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: "Atâta timp cât acest război e în desfășurare, nu e momentul potrivit pentru a face din Ucraina un membru cu drepturi depline al Alianței. Am reafirmat că Ucraina va deveni membru al NATO și am fost de acord să modificăm foaia de parcurs pentru aderare. Acest lucru ar schimba calea de aderare a Ucrainei de la un proces în două etape la un proces într-o singură etapă.”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: ”Avem o contribuție importantă de adus la dorința Ucrainei, nu numai de a fi membru al Uniunii Europene, ci și de a adera la NATO. Pentru aceasta sunt indispensabile reformele, consolidarea instituțiilor și lupta, de exemplu, împotriva corupției. Și aici Comisia Europeană lucrează intens împreună cu Ucraina pentru a face aceste reforme. Este uimitor să vedem viteza cu care Ucraina se reformează, în ciuda acestui război.”

Iar dincolo de discuțiile de la Summitul NATO - liderii G7, al celor mai puternice economii ale lumii - încearcă să stabilească un acord-cadru prin care să ofere Ucrainei mai multe garanții de securitate.

Potrvit informațiilor din presă, acest acord va include pe lângă noi ajutoare militare și pregătirea trupelor ucrainene, dar și schimburi de informații secrete cu Ucraina. ”Toate acestea îi vor transmite un semnal clar lui Putin” - a declarat Rishi Sunak, premierul Marii Britanii.

Zelenski a avut parte și de aplauze. A fost întâmpinat la Vilnius de mii de oameni. Iar marți seara a participat, alături de membri ai Alianței, la un dineu.

Președintele Ucrainei: ”Steagurile ucrainene de pe străzile Lituaniei dovedesc fără echivoc că suntem deja aliați și că Ucraina își va apăra libertatea sa și a voastră. "

În prezența gazdelor a fost arborat un steag al Ucrainei, adus de pe câmpul de luptă din Bahmut.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl