Summit NATO istoric la Vilnius. Rusia avertizează: ”Intrarea Ucrainei în NATO ar avea consecințe negative foarte grave”

×
Publicitate

Liderii statelor NATO s-au reunit la Vilnius pentru un summit istoric. Prin vocea consilierul pentru securitate națională, Casa Albă a avertizat marți că NATO va oferi Ucrainei un parcurs de reforme necesare, dar nu și un „calendar precis" al aderării.

www.ȘtirileProTV.ro și VOYO vor transmite un program special miercuri, 12 iulie, de la ora 15.00, în ultima zi a summit-ului NATO de la Vilnius, când se vor anunța cele mai importante concluzii.

Și asta pentru că o intrare imediată a Ucrainei în NATO ar „arunca Alianța în război cu Rusia", a spus Jake Sullivan.

În condiții de securitate draconice, liderii țărilor NATO s-au strâns deja la un centru expozițional din Vilnius. Li s-au alăturat invitații speciali din Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud și, desigur, responsabilii Comisiei Europene şi ai Consiliul European.

Luni seară, Jens Stoltenberg a dat o veste îndelung așteptată: ”Sunt bucuros să anunţ că preşedintele Erdogan a acceptat să transmită protocolul de aderare a Suediei cât mai curând posibil către Marea Adunare Națională şi să colaboreze cu Adunarea pentru a garanta ratificarea.”

Ulf Kristersson, premierul Suediei: ”Încheierea procesului de aderarea a Suediei la NATO este un pas istoric, de care vor beneficia toți aliații din NATO în aceste vremuri complicate. Ne face mai puternici și mai protejați!”

O strângere de mână „în trei” și zâmbete largi au pecetluit înțelegerea dintre Erdogan și premierul suedez, mijlocită de secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: ”Ca parte a acestui proces, Suedia și-a modificat Constituția, a schimbat legi, a amplificat substanțial operațiunile anti-terorism împotriva PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) și a reluat exporturile de arme către Turcia.”

Erdoan n-a obținut, totuși, chiar tot ce-și dorea. Luni dimineața, liderul de la Ankara ridicase miza, încercând să forțeze redeschiderea negocierilor pentru primirea Turciei în Uniunea Europeană.

Liderii europeni i-au răspuns că cele două dosare trebuie tratate separat. Dar au fost de acord cu ”revitalizarea” relaţiilor dintre Turcia şi Uniune. Iar Suedia a acceptat să sprijine activ eforturile de "revigorare" a procesului de aderare a Turciei.

Dosarul suedez fiind, teoretic, rezolvat, discuțiile se vor concentra pe chestiunea Ucrainei, care are susținători înflăcărați.

Andrei Duda, președintele Poloniei: ”Ucraina are nevoie azi de un semnal procedural clar din partea NATO. Nici acum nu s-a ajuns la un consens pentru invitarea oficială a Ucrainei în NATO, pe care ucrainenii o așteaptă cu ardoare.”

Kievul doreşte o invitaţie lipsită de echivoc de a se alătura alianţei, precum şi garanţii de securitate până la acel moment. Volodimir Zelenski, care va participa personal la summit, și-a susținut cauza până în ultima clipă: ”Chiar dacă s-au făcut auzite poziții diferite, este limpede că Ucraina merită să fie membră a NATO. Nu acum, cât e război, dar avem nevoie de un semnal clar! Acum! Securitatea flancului estic al NATO depinde de Ucraina.”

”Ucraina este deja un membru „de facto” al Alianței. Armele noastre sunt armele Alianței. Valorile noastre sunt comune. Vilnius trebuie să confirme toate aceste lucruri. Încă lucrăm asupra formulării, asupra cuvintelor folosite pentru această confirmare. Dar înțelegem că Ucraina vă face parte din Alianță.”

Kremlinul și-a reiterat poziția binecunoscută.

Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al președintelui Vladimir Putin: ”Intrarea Ucrainei în NATO ar avea consecințe negative foarte grave pentru întreagă arhitectură de securitate europeană, deja serios compromisă. Ar fi un pericol evident pentru Rusia și ar antrena o reacție fermă din partea noastră.”

Pe de altă parte, în ajunul summit-ului, aliaţii s-au pus de acord unor planuri de apărare pe scară largă, ce detaliază modul în care NATO ar răspunde la un atac rusesc.

Tot Turcia blocase dosarul din cauza unor denumiri geografice legate de Cipru, a cărui zonă nordică face obiectul unor dispute.

Articol recomandat de sport.ro
Gafa lui Chivu? Replica dată pentru Monica Bertini i-a convins pe italieni: ”Le-a confirmat relația”
Gafa lui Chivu? Replica dată pentru Monica Bertini i-a convins pe italieni: ”Le-a confirmat relația”
Citește și...
Cel puțin 17 oameni au fost răniți după impactul dintre două trenuri, în Danemarca. Patru persoane, în stare gravă

Cel puţin 17 persoane au fost rănite, iar patru se află în stare critică, într-o coliziune între două trenuri, joi, în Danemarca, între Hillerød şi Kagerup, la aproximativ 40 de kilometri nord de Copenhaga, potrivit poliţiei şi presei locale.

Darrell Sheets, vedeta emisiunii „Storage Wars” a fost găsit mort. Poliția ia în calcul sinuciderea

Darrell Sheets, protagonistul reality-show-ului american "Războiul depozitelor" ("Storage Wars"), a murit la vârsta de 67 de ani, în urma unei presupuse sinucideri, în Arizona, au anunţat miercuri autorităţile, citate joi de agenţia EFE.

SUA a interceptat cel puțin trei petroliere iraniene în apele asiatice care ar fi încălcat embargoul. Ce urmează

Armata SUA a interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lanka și le-a redirecționat de la pozițiile lor, au declarat surse din domeniul transportului maritim și al securității.

Recomandări
PSD s-ar putea retrage astăzi din Guvern. Miniștrii ar urma să-și depună mandatele după ședința Executivului

Începe a treia zi de criză politică în România, cea în care miniștrii social-democrați din Executiv sunt așteptați să-și dea demisia. Cei șapte miniștri ar urma să-și depună mandatele la ora 14, explică surse politice pentru Știrile ProTV.

Trump pregătește lista țărilor „neascultatoare” din NATO. De ce România se numără printre aliații „model” ai SUA

Casa Albă a elaborat un fel de listă a țărilor NATO „model” și „neascultătoare”, în contextul în care administrația Trump caută modalități de a sancționa aliații care au refuzat să susțină războiul împotriva Iranului.

Capitala României, printre cele mai bogate regiuni din UE. Bucureștiul produce cât patru județe la un loc

Bucureștiul se află printre cele mai bogate regiuni din Uniunea Europeană după PIB pe cap de locuitor. Capitala, împreună cu Ilfov, ocupă locul 7 la nivel european, înaintea unor orașe precum Budapesta sau Varșovia.