Stoltenberg anunță că Ucraina va deveni membru NATO „când condiţiile o vor permite”. Procesul de aderare a fost schimbat
„Invitația de aderare a Ucrainei la NATO va fi adresată când toți aliații vor fi de acord și condițiile vor fi întrunite''. Este anunțul secretarului general al NATO, după o zi de dezbateri la summitul de la Vilnius.
www.ȘtirileProTV.ro și VOYO vor transmite un program special miercuri, 12 iulie, de la ora 15.00, în ultima zi a summit-ului NATO de la Vilnius, când se vor anunța cele mai importante concluzii.
Asta după ce președintele Zelenski, care a sosit și el în capitala Lituaniei, acuza: „Ar fi absurd și fără precedent, ca Ucraina să nu primească un termen și un calendar clar, pentru aderare la NATO, după încheierea războiului cu Rusia”.
Cert este că doar Suedia intră cu arme și bagaje în Alianță. Pe de altă parte, obiectivele României sunt legate de suplimentarea numărului de militari dislocați la noi, dar și de înființarea, lângă Festesti, a unui centru de antrenament pentru piloții de avioane F-16.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „La summit se vor lua decizii importante, trimitem un mesaj clar că suntem alături de Ucraina atât cât va fi nevoie. Și mă aștept ca aliații noștri să reitereze angajamentul lor de a furniza sprijin militar Ucrainei”.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Am decis să livrăm Ucrainei noi rachete cu rază lungă de acțiune”.
Zelenski, mesaj dur către aliații NATO
Germania a promis alte câteva zeci de tancuri Leopard și blindate Marder și încă două sisteme de rachete anti-aeriene Patriot.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Am căzut de acord pentru eliminarea foii de parcurs în privința aderării Ucrainei la NATO. Astfel, procesul de aderare a Ucrainei să treacă de la un proces în doi paşi la unul într-un singur pas. Și vom adresa invitația de aderare la NATO când toți aliații vor fi de acord și condițiile vor fi întrunite”.
Președintele Zelenski vrea ca NATO să declare că Ucraina poate adera cât mai curând posibil după încheierea războiului, sa i se prezinte în mod explicit cum și când se poate realiza acest lucru. În drum spre Vilnius, a transmis un mesaj dur: „Am primit semnale că se discută anumite formulări (pentru declarația finală) fără Ucraina. Și aș dori să subliniez că aceste formulări se referă la invitarea Ucrainei de a deveni membru NATO, nu la aderarea Ucrainei. Este fără precedent și absurd când nu se stabilește un termen nici pentru invitație, nici pentru aderarea Ucrainei la NATO”.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Chiar dacă s-au făcut auzite poziții diferite, este limpede că Ucraina merită să fie membră a NATO. Nu acum, cât e război, dar avem nevoie de un semnal clar! Acum!”
Reacția Kremlinului
Kremlinul și-a reiterat poziția binecunoscută.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin: „Intrarea Ucrainei în NATO ar avea consecințe negative foarte grave pentru întreaga arhitectură de securitate europeană, deja serios compromisă. Ar fi un pericol evident pentru Rusia și ar antrena o reacție fermă din partea noastră”.
Tocmai de aceea unele țări NATO sunt reticente să meargă prea departe, de teamă că promisiunea aderării automate, cu un calendar precis, ar determina Rusia să încerce escaldarea dar și prelungirea războiului.
În aceste condiții, unii aliați vor să promită Kievului noi garanții de securitate.
Președintele Joe Biden a sugerat, de exemplu, că Ucraina ar putea primi tipul de sprijin militar pe care America îl acordă Israelului - angajamente pe termen lung concepute pentru a descuraja potențiali agresori.
Suedia a intrat în „hora” NATO
Dacă în privința unui calendar al integrării Ucrainei în NATO încă se caută consensul, există o certitudine în privința aderării altei țări europene. După un veac și jumătate, Suedia renunță la neutralitate, devenind cel de al 32-lea membru al Alianței.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „După acordul încheiat luni, urăm bun venit Suediei, ca membru al NATO cu drepturi depline”.
Erdogan n-a obținut chiar tot ce-și dorea. Luni, liderul de la Ankara ridicase miza încercând să condiționeze votul Ankarei pentru aderarea Suediei la NATO de redeschiderea negocierilor pentru primirea Turciei în Uniunea Europeană.
Totuși, Erdogan a primit ceva - președintele Joe Biden va debloca transferul de avioane de lupta F-16 către Turcia, în urma consultărilor cu Congresul, după cum a anunțat consilierul pentru securitate naționala de la Washington.
Pe de altă parte, până la summitul de la Vilnius, Alianța Nord-Atlantică nu a avut planuri concrete de apărare, care să fie aplicate imediat. Acestea vor cuprinde și România.
Kalus Iohannis, președintele României: „Aceste planuri regionale sunt planuri de intervenţie, sunt planuri strict secrete, dar ele nu prevăd înzestrări sau achiziţii, înzestrarea, achiziţia de armanent, de dotări, se face de către fiecare naţiune. Și noi ne ocupă de această chestiune, de aceea am alocat bani mulți, 2,5% din PIB pentru apărare”.
Aceste planuri pe care le discuta liderii NATO împart Europa în trei regiuni: țările nordice, țările baltice și centrul continentului cu Marea Neagră și Marea Mediterană.
În privința României, acestea ar implica, susțin unele surse, înființarea unui centru regional, posibil la Borcea, lângă Fetești, unde ar urma să fie instalate simulatoare de zbor și în care să fie antrenați piloții avioanelor de luptă F-16.
În plus, NATO va avea mobilizați 300.000 de soldați gata să intervină rapid. Aceștia vor fi în stare de alertă sporită și vor interveni gradual - 40.000 dintre ei vor fi mobilizați în 48 de ore.
Mircea Geoana, secretar general-adjunct NATO: „Din ziua zero după 10 zile după 45 de zile. Un fel de planificare in cascada din primul moment în care s-ar declanșa un conflict. E o schimbare profund0 de paradigmă”.
Cu alte cuvinte, aliații vor stabili numărul soldaților care se mobilizează în caz de conflict, cine îi comandă și care ar fi tehnica pe care o angrenează un eventual atac al Rusiei sau unul terorist asupra unui stat membru.
