Știrile Pro TV, la Vilnius. ANALIZĂ: La ce trebuie să ne așteptăm de la importantul summit NATO din Lituania
În capitala Lituaniei, la doar 32 de kilometri de granița cu Belarusul, liderii NATO se reunesc astăzi la cel de-al patrulea summit de la invazia Rusiei în Ucraina. Iar discuțiile încep sub auspicii bune.
www.ȘtirileProTV.ro și VOYO vor transmite un program special miercuri, 12 iulie, de la ora 15.00, în ultima zi a summit-ului NATO de la Vilnius, când se vor anunța cele mai importante concluzii.
La Vilnius se află deja corespondentul Pro TV Iulia Petcu, care a sintetizat aspectele care trebuie urmărite la acest summit:
”Luni seara, după mai bine de un an de presiuni și tensiuni, președintele Turciei a acceptat să sprijine și aderarea Suediei.
Alături de Finlanda, țara nordică a cerut să fie primită în alianță, după ani de neutralitate, speriată de invazie. Iar Ucraina speră și ea la o invitație de aderare.
Discuțiile de la Vinius ar trebui să fie, în primul rând, despre Ucraina, dacă vreți. Încă de luni seară, de când am aterizat, am văzut prin oraș bannere de susținere a Ucrainei. Am văzut în stațiile de autobuz și pe autobuze scriind: ”Tu aștepți autobuzul, în timp ce Ucraina așteaptă avioane F-16”. Sunt foarte multe mesaje de acest gen, iar liderii NATO, dar și politicienii, încearcă să ducă discuțiile foarte mult înspre ceea ce înseamnă susținerea în continuare a Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.
Spunea Volodimir Zelenski, care este așteptat astăzi la acest summit, că nu va veni doar pentru distracție, ”for fun”, la acest summit, că așteaptă niște decizii concrete. Cu siguranță nu vom vedea o decizie în privința momentului în care Ucraina va fi primită în Alianță.
Nu va putea trece peste acei pași pe care îi presupune aderarea la NATO, însă sunt lideri care spun că ar trebui ca NATO să fie mult mai tranșant în privința unui plan de măsuri concrete de susținere a Ucrainei. Se vorbește despre constituirea unui consiliu, este o formalitate, practic, un organism care ar trebui să se întrunească de fiecare dată când sunt amenințări mult mai puternice la adresa Ucrainei, mult mai puternice decât ce am văzut până acum.
De asemenea, se vorbește despre susținere, despre constituirea unui fond de pace în care să fie alocați bani, miliarde de euro, pe care Ucraina să-i folosească atât pentru reconstrucție, dar și pentru înzestrarea armatei. Sunt măsuri concrete pe care liderii NATO trebuie să le adopte în privința Ucrainei, fără însă a putea spune că va primi acest stat în rândurile sale.
Și asta pentru că acele documente care stau la baza Alianței spun că, atâta vreme cât la granițele unui stat este război, acesta nu poate deveni membru NATO. Și este mai mult decât atât, liderii politici se tem că o mișcare foarte tranșantă în privința Ucrainei, în privința aderării sale la stat, a transformării sale în stat membru NATO, ar putea constitui o declarație mult mai fățișă în privința Rusiei.
Așadar, la summit-ul NATO din Vilnius ne așteptăm la decizii în privința Ucrainei, însă ne așteptăm la decizii și în privința României. Ar trebui ca în perioada următoare să se constituie niște planuri de acțiune mult mai concretă. Atunci când un stat membru NATO este amenințat, ar trebui să știe liderii NATO cine, cum conduce operațiunile în ce direcție sunt îndreptate. Așadar, sunt niște planuri concrete de răspuns în cazul unor amenințări teroriste sau în cazul unor amenințări venite din partea Rusiei.
Este pentru prima dată în ultimii 40 de ani când se scriu astfel de planuri concrete. De asemenea, în privința României, ar trebui să vedem că acel comandament NATO format din 1500 de soldați aliați să se mărească, să avem pe teritoriul țării noastre și mai mulți soldați, dar ar trebui să vedem și o capacitate de răspuns a NATO mult mai rapidă în cazul unui conflict. Așadar, în perioada următoare, atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriul celorlalte state membre NATO, ar trebui să se constituie în jur de 300.000 de soldați, care să poată răspunde în termen de 48h, dacă nu chiar mai repede, atunci când sunt situații critice.
De asemenea, ar trebui să vedem un răspuns clar și în privința aderării Suediei. Am văzut luni seară un joc de negociere pe care președintele Turciei l-a făcut, sunt foarte pricepuți turcii la aceste negocieri. A spus că este de acord cu aderarea Suediei dacă statele membre ale Uniunii Europene sunt de acord cu aderarea Turciei la Uniune. Așadar, a condiționat susținerea pentru Suedia de primirea Turciei în Uniunea Europeană.
Este un discurs care a deranjat atât politicienii, cât și liderii NATO. Au transmis în discuții că nu așa trebuie să se pună problema la acest summit. În cele din urmă, Erdogan a acceptat ca Suedia să devină stat membru NATO, cu atât mai mult cu cât, în ultimele luni, acest stat a îndeplinit acele obiecții pe care turcii le ridicau spunând că nu sunt de acord cu primirea Suediei în NATO, respectiv faptul că pe teritoriul acestui stat ar fi în continuare găzduiți membrii ai Partidului Muncitorilor Kurzi (PKK), considerați în Turcia teroriști după atentatul din 2016.
Sunt așadar decizii pe care le așteptăm aici și care privesc în mod direct și România”.
Pro TV
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
