Știrile Pro TV, la Vilnius. ANALIZĂ: La ce trebuie să ne așteptăm de la importantul summit NATO din Lituania

×
Codul embed a fost copiat

În capitala Lituaniei, la doar 32 de kilometri de granița cu Belarusul, liderii NATO se reunesc astăzi la cel de-al patrulea summit de la invazia Rusiei în Ucraina. Iar discuțiile încep sub auspicii bune.

www.ȘtirileProTV.ro și VOYO vor transmite un program special miercuri, 12 iulie, de la ora 15.00, în ultima zi a summit-ului NATO de la Vilnius, când se vor anunța cele mai importante concluzii.

La Vilnius se află deja corespondentul Pro TV Iulia Petcu, care a sintetizat aspectele care trebuie urmărite la acest summit:

Luni seara, după mai bine de un an de presiuni și tensiuni, președintele Turciei a acceptat să sprijine și aderarea Suediei.

Citește și
NATO, Jens Stoltenberg
Analiză BBC. Care este marea miză a summit-ului NATO de la Vilnius. Alianța înființează un Consiliu special pentru Ucraina
Șeful spionajului militar ucrainean spune că rușii au pregătit liste cu execuții: „Profesori, preoți, jurnaliști”

Alături de Finlanda, țara nordică a cerut să fie primită în alianță, după ani de neutralitate, speriată de invazie.  Iar Ucraina speră și ea la o invitație de aderare.

Discuțiile de la Vinius ar trebui să fie, în primul rând, despre Ucraina, dacă vreți. Încă de luni seară, de când am aterizat, am văzut prin oraș bannere de susținere a Ucrainei. Am văzut în stațiile de autobuz și pe autobuze scriind: ”Tu aștepți autobuzul, în timp ce Ucraina așteaptă avioane F-16”. Sunt foarte multe mesaje de acest gen, iar liderii NATO, dar și politicienii, încearcă să ducă discuțiile foarte mult înspre ceea ce înseamnă susținerea în continuare a Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.

Spunea Volodimir Zelenski, care este așteptat astăzi la acest summit, că nu va veni doar pentru distracție, ”for fun”, la acest summit, că așteaptă niște decizii concrete. Cu siguranță nu vom vedea o decizie în privința momentului în care Ucraina va fi primită în Alianță.

Nu va putea trece peste acei pași pe care îi presupune aderarea la NATO, însă sunt lideri care spun că ar trebui ca NATO să fie mult mai tranșant în privința unui plan de măsuri concrete de susținere a Ucrainei. Se vorbește despre constituirea unui consiliu, este o formalitate, practic, un organism care ar trebui să se întrunească de fiecare dată când sunt amenințări mult mai puternice la adresa Ucrainei, mult mai puternice decât ce am văzut până acum.

De asemenea, se vorbește despre susținere, despre constituirea unui fond de pace în care să fie alocați bani, miliarde de euro, pe care Ucraina să-i folosească atât pentru reconstrucție, dar și pentru înzestrarea armatei. Sunt măsuri concrete pe care liderii NATO trebuie să le adopte în privința Ucrainei, fără însă a putea spune că va primi acest stat în rândurile sale.

Și asta pentru că acele documente care stau la baza Alianței spun că, atâta vreme cât la granițele unui stat este război, acesta nu poate deveni membru NATO. Și este mai mult decât atât, liderii politici se tem că o mișcare foarte tranșantă în privința Ucrainei, în privința aderării sale la stat, a transformării sale în stat membru NATO, ar putea constitui o declarație mult mai fățișă în privința Rusiei.

Așadar, la summit-ul NATO din Vilnius ne așteptăm la decizii în privința Ucrainei, însă ne așteptăm la decizii și în privința României. Ar trebui ca în perioada următoare să se constituie niște planuri de acțiune mult mai concretă. Atunci când un stat membru NATO este amenințat, ar trebui să știe liderii NATO cine, cum conduce operațiunile în ce direcție sunt îndreptate. Așadar, sunt niște planuri concrete de răspuns în cazul unor amenințări teroriste sau în cazul unor amenințări venite din partea Rusiei.

Este pentru prima dată în ultimii 40 de ani când se scriu astfel de planuri concrete. De asemenea, în privința României, ar trebui să vedem că acel comandament NATO format din 1500 de soldați aliați să se mărească, să avem pe teritoriul țării noastre și mai mulți soldați, dar ar trebui să vedem și o capacitate de răspuns a NATO mult mai rapidă în cazul unui conflict. Așadar, în perioada următoare, atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriul celorlalte state membre NATO, ar trebui să se constituie în jur de 300.000 de soldați, care să poată răspunde în termen de 48h, dacă nu chiar mai repede, atunci când sunt situații critice.

De asemenea, ar trebui să vedem un răspuns clar și în privința aderării Suediei. Am văzut luni seară un joc de negociere pe care președintele Turciei l-a făcut, sunt foarte pricepuți turcii la aceste negocieri. A spus că este de acord cu aderarea Suediei dacă statele membre ale Uniunii Europene sunt de acord cu aderarea Turciei la Uniune. Așadar, a condiționat susținerea pentru Suedia de primirea Turciei în Uniunea Europeană.

Este un discurs care a deranjat atât politicienii, cât și liderii NATO. Au transmis în discuții că nu așa trebuie să se pună problema la acest summit. În cele din urmă, Erdogan a acceptat ca Suedia să devină stat membru NATO, cu atât mai mult cu cât, în ultimele luni, acest stat a îndeplinit acele obiecții pe care turcii le ridicau spunând că nu sunt de acord cu primirea Suediei în NATO, respectiv faptul că pe teritoriul acestui stat ar fi în continuare găzduiți membrii ai Partidului Muncitorilor Kurzi (PKK), considerați în Turcia teroriști după atentatul din 2016.

Sunt așadar decizii pe care le așteptăm aici și care privesc în mod direct și România”.

Articol recomandat de sport.ro
Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4
Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4
Citește și...
SUA: NATO va stabili o cale pentru aderarea Ucrainei, însă nu şi un calendar
SUA: NATO va stabili o cale pentru aderarea Ucrainei, însă nu şi un calendar

NATO va stabili "o cale a reformelor" pentru Ucraina, cu scopul ca această ţară să poată să se alăture alianţei nord-atlantice, însă nu şi "un calendar", a declarat marţi consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.

Analiză BBC. Care este marea miză a summit-ului NATO de la Vilnius. Alianța înființează un Consiliu special pentru Ucraina
Analiză BBC. Care este marea miză a summit-ului NATO de la Vilnius. Alianța înființează un Consiliu special pentru Ucraina

Liderii NATO se reunesc la Vilnius, în Lituania, în 11 și 12 iulie 2023, pentru un summit crucial care ar putea influenţa direcţia războiului din Ucraina şi viitorul alianţei occidentale, relatează BBC.   

Zelenski, înainte de summitul de la Vilnius: Ucraina va fi în NATO, lucrăm la algoritmul de aderare
Zelenski, înainte de summitul de la Vilnius: Ucraina va fi în NATO, lucrăm la algoritmul de aderare

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus luni seara compatrioţilor că majoritatea membrilor NATO sprijină aderarea ţării sale.

Ce înseamnă pentru România summit-ul NATO de la Vilnius: ”Un nivel superior de protecţie şi apărare”
Ce înseamnă pentru România summit-ul NATO de la Vilnius: ”Un nivel superior de protecţie şi apărare”

Summit-ul NATO de la Vilnius, care are loc în perioada 11-12 iulie 2023, se desfășoară într-un moment critic pentru securitatea euroatlantică, în al doilea an de la începerea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.

Recomandări
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”

Peste 150.000 de români au votat până acum în cele 950 de secții deschise în toată lumea. Votul în diaspora a început vineri și ține 3 zile.  

Ce spunea Gabriel Cotabiță înainte să moară: ”N-am ce să regret, pentru că, dacă aș regreta ceva, l-aș mânia pe Dumnezeu”
Ce spunea Gabriel Cotabiță înainte să moară: ”N-am ce să regret, pentru că, dacă aș regreta ceva, l-aș mânia pe Dumnezeu”

Lumea artistică este în doliu, pentru una dintre cele mai vibrante voci din ultimele decenii. La 69 de ani, muzicianul Gabriel Cotabiță a murit la Spitalul Universitar din Capitală. 

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019

A început votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și alege președintele.