Ce înseamnă pentru România summit-ul NATO de la Vilnius: ”Un nivel superior de protecţie şi apărare”
Summit-ul NATO de la Vilnius, care are loc în perioada 11-12 iulie 2023, se desfășoară într-un moment critic pentru securitatea euroatlantică, în al doilea an de la începerea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.
www.ȘtirileProTV.ro și VOYO vor transmite un program special miercuri, 12 iulie, de la ora 15.00, în ultima zi a summit-ului NATO de la Vilnius, când se vor anunța cele mai importante concluzii.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, participă, marţi şi miercuri, la Summitul NATO de la Vilnius, Republica Lituania.
Administraţia Prezidenţială a informat că liderii aliaţi vor evalua implementarea deciziilor adoptate la reuniunea de la Madrid din 2022, când a fost adoptat şi Conceptul Strategic în vigoare, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare.
Un obiectiv important vizează şi sprijinul politic şi practic pentru Ucraina, precum şi realizarea de progrese concrete în direcţia aderării sale la Alianţă.
"Semnificaţia deosebită a acestei reuniuni la vârf este generată de faptul că va reflecta modul în care comunitatea euroatlantică continuă să îşi articuleze răspunsul faţă de mediul actual de securitate serios afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta se referă inclusiv la asigurarea unei prezenţe Aliate întărite pe Flancul Estic, cu alocări de forţe, echipamente şi capabilităţi. Totodată, cooperarea cu partenerii NATO va fi consolidată inclusiv în privinţa dialogului politic", arăta sursa citată.
Programul Summitului va include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerii NATO din Indo-Pacific.
* Preşedintele Klaus Iohannis va participa, marţi, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, cu participarea Suediei, ca stat invitat să adere la NATO. Discuţiile se vor concentra pe agenda curentă a Alianţei, inclusiv evaluarea mediului de securitate şi apărare marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi a ameninţărilor de securitate care decurg din acţiunile ilegale ale Rusiei. Un alt subiect abordat va fi consolidarea în continuare a posturii de descurajare şi apărare a NATO, dar şi adaptarea şi modernizarea Alianţei în contextul de securitate actual. Liderii aliaţi vor discuta inclusiv despre angajamentul privind creşterea investiţiilor în apărare.
* Miercuri, şeful statului va fi la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, la care vor participa atât Suedia, în calitate de stat invitat, cât şi partenerii din regiunea Indo-Pacificului - Australia, Republica Coreea, Japonia, Noua Zeelandă, precum şi preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Reuniunea va aborda relaţiile NATO cu aceşti parteneri, precum şi provocările de securitate din regiunea Indo-Pacific.
* Tot miercuri este preconizată participarea preşedintelui Klaus Iohannis la prima reuniune a Consiliului NATO - Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern, format nou care are menirea să consolideze relaţia politică NATO - Ucraina, oferind în acelaşi timp sprijinul necesar pentru avansarea aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei.
Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis va sublinia importanţa fundamentală a continuării implementării deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, astfel încât să fie realizată, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc, o veritabilă Apărare Înaintată.
"Preşedintele Klaus Iohannis va puncta importanţa deciziilor reuniunii aliate în ceea ce priveşte adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe Flancul Estic, pe termen lung, în măsură să ofere ţării noastre un grad superior de securitate şi apărare. De asemenea, şeful statului va reitera susţinerea robustă pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte concretizarea aderării sale la NATO, precum şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. În cadrul summitului, preşedintele României va susţine reflectarea, în documentele şi deciziile aliate ce vor fi adoptate, a importanţei regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică", mai informa Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.
Summit-ul NATO Vilnius 2023. Ce înseamnă pentru România
Potrivit unor surse oficiale, "deciziile adoptate la Vilnius vor fi de natură a asigura României un nivel superior de protecţie şi apărare, vor ancora solid ţara noastră în arhitectura de descurajare şi apărare Aliată şi vor demonstra concret caracterul de regiune de importanţă strategică pentru Alianţă al Mării Negre".
Pentru postura Aliată pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, mesajul principal al summitului este acela că NATO se modernizează pentru o nouă etapă a apărării colective.
Potrivit Administrației Prezidențiale, pentru România acest lucru înseamnă următoarele:
-► o descurajare şi o apărare multi-domeniu (domeniile operaţionale sunt integrate, iar apărarea aeriană şi antirachetă, apărarea cibernetică, spaţială, forţele terestre şi cele maritime sunt complet interoperabile)
-► o nouă generaţie de planuri de apărare
-► un angajament pe termen lung de creştere a investiţiilor în apărare
-► continuarea eforturilor naţionale susţinute pentru consolidarea apărării şi întăririi contribuţiilor României la măsurile şi activităţile de descurajare şi apărare ale Alianţei, la misiunile aliate şi la efortul de modernizare a structurilor de comandă şi control
-► crearea în România a unui centru de pregătire a piloţilor de avioane F-16, împreună cu Olanda
-► o contribuţie tot mai mare a ţării noastre la dimensiunea cibernetică
Sursele oficiale au menţionat şi că în ceea ce priveşte continuarea consacrării regiunii Mării Negre ca fiind de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, Summitul va aduce o consolidare a recunoaşterii importanţei sale strategice prin decizii concrete.
Astfel, pe lângă comunicatul final al Summitului, aliaţii vor adopta separat decizii importante, precum o evaluare a rezilienţei la Marea Neagră, menită a sprijini suplimentar implementarea planurilor de apărare.
"Vorbim, de asemenea, de măsuri care să consolideze protecţia infrastructurii submarine şi a instalaţiilor de exploatare din platoul continental, precum şi sporirea securităţii energetice, care vin în contextul preocupărilor şi ale României pentru protejarea acestei infrastructuri. Aşadar, umbrela de securitate a NATO devine tot mai consistentă în cazul României, fiind adaptată nevoilor şi intereselor strategice ale ţării noastre", au arătat sursele citate.
Sursele au informat că România va face paşi înspre alăturarea la Programul privind Securitatea Spaţiului Aerian în regiunea Mării Negre, derulat de către o Agenţie NATO.
Summit-ul NATO de la Vilnius. În premieră, un ministru al Republicii Moldova a fost invitat
În seria rezultatelor la Summitul NATO se înscrie şi faptul că, în premieră, în comunicatul reuniunii, sunt apreciate eforturile Republicii Moldova pe drumul integrării europene.
Şi tot în premieră, un ministru din Republica Moldova este invitat să participe la sesiunea ministerială din cadrul unui Summit al Alianţei.
În relaţia cu Ucraina, Summitul va consfinţi două rezultate-cheie, respectiv un pachet politic consistent care va ancora această ţară în procesul de aderare euroatlantică şi va contribui la integrarea sa politică în Alianţa Nord-Atlantică, respectiv un angajament aliat de menţinere a sprijinului practic consolidat pe termen lung.
Summitul de la Vilnius este primul la care Finlanda participă în calitate de membru.
Summitul va valida şi dimensiunea globală a Alianţei prin participarea liderilor Japoniei, Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande.
