Guvernul opac. Cum politicienii ascund de cetățeni ce fac cu banii

„Nicio modificare de natură fiscală nu va mai intra în Guvern fără să existe înainte o consultare publică finalizată și un acord cu mediul privat și societatea civilă”, a declarat Marcel Ciolacu pe 25 iulie.

„Există o serie de deficiențe, în special din cauza publicării cu întârziere a proiectelor prezentate spre consultare publică, iar numeroase organizații ale societății civile au raportat și faptul că au fost excluse din procesele consultative ori s-au implicat doar într-o etapă prea avansată. În mod normal, perioada pentru o consultare publică ar trebui să fie de cel puțin 10 zile, dar adesea este mai scurtă”, a transmis Comisia Europeană în raportul despre starea statului de drept în România.

Lipsa de transparență din activitatea guvernului nu reprezintă o problemă care a caracterizat doar activitatea actualului guvern, cabinetele anterioare aflându-se într-o situație similară. După cum arată raportul Greco din septembrie 2023, folosirea excesivă a ordonanțelor de urgență limitează accesul publicului la informații și împiedică procesul de consultare premergător adoptării unui act legislativ.

„Statisticile transmise de către autorităţi demonstrează că Guvernul a legiferat prin intermediul ordonanţelor de urgenţă (OUG) în aproximativ 10% din toate actele normative aprobate în ultimii cinci ani. GET apreciază această cifră ca fiind foarte ridicată şi este serios îngrijorată cu privire la practica constantă a Guvernului de a adopta OUG, care sunt considerate ca o sursă de legislaţie primară, dar care scapă de consultarea efectivă şi semnificativă şi de controlul publicului”, se arată în raport.

Citește și

O asociație a judecătorilor din România renunță la dialogul cu CE: Refuzăm să fim folosiți pentru înţelegeri politice

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Pornind de la raportul Comisiei Europene despre starea statului de drept în România și despre observațiile pe care le-a făcut pe tema lipsei de transparență din activitatea Guvernului, Știrile Pro TV au identificat mai multe situații din istoria recentă în care guvernanții au acționat fără a lua în calcul dreptul la informare al cetățenilor: lipsa rectificării bugetare din 2023, folosirea abuzivă a Fondului de Rezervă aflat la discreția premierului, adoptarea celui mai mare pachet de măsuri fiscale din 2010 și până în prezent, în valoare de 30-35 de miliarde de lei, care a stat în dezbatere o singură zi și modificările recent din Codul Fiscal care i-au scos pe contabili în stradă.

Viitorul fiscal al României, în dezbatere publică o singură zi

În septembrie 2023, guvernul condus de Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea pe cel mai mare pachet de măsuri fiscale din 2010, unele estimări indicând un impact de 30-35 de miliarde de lei. Printre modificările care au fost adoptate se numără eliminarea facilităților pentru cei care lucrează în agricultură, industrie alimentară, construcții și IT, creșteri de taxe pentru micorîntrepreinderi și o suprataxă de 1% din cifra de afaceri pe cifra de afaceri care trece de 50 de milioane de euro.

Pe lângă criticile și observațiile aduse de către experți și antreprenori, acest pachet mamut de măsuri fiscale a ieșit în evidență și prin lipsa de transparență legată de modul în care a fost redactat și ulterior adoptat.

Mai exact, pe 11 septembrie 2023, Marcel Ciolacu promite că va pune acest document în dezbatre publică. Cu toate acestea, abia pe 19 septembrie pachetul este făcut public în forma sa finală. La doar o zi, pe 20 septembrie, premierul anunță că dezbaterea a luat sfârșit și a prezentat pachetul de măsuri fiscale. Pe 25a avut loc adoptarea acestor măsuri, iar pe 27 a avut loc ședința comună a celor două camere ale Parlamentului.

La începutul lunii septembrie, președintele Klaus Iohannis a avut, și el, o poziție ciudată legată de pachetul fiscal. El a declarat că au existat dezbateri pe marginea acestuia, chiar dacă documentul măsurile pe care le pregătea guvernul nu era făcut public în acel moment.

„Această chestiune se discută, dacă bine îmi amintesc eu de la începutul anului, se tot discută și dumneavoastră, jurnaliștii, tot reluați tema, este foarte bine, asta înseamnă dezbatere publică și ea se întâmplă de luni de zile. Fiți asigurată că și în Parlament se discută aceste chestiuni”, declara șeful statului pe 1 septembrie 2023.

Fondul de Rezervă, soluția de avarie folosit în locul rectificării fiscale

Anul 2023 a fost unul atipic în ceea ce privește finanțele statului român. Mai exact, anul trecut guvernul a decis să facă rectificări bugetare, asta deși în mod obișnuit acest instrument este folosit primăvara și toamna pentru a „echilibra” fondurile alocate diferitelor ministere și instituții.

Spre deosebire de ultimii 30 de ani, guvernul Ciolacu a apelat la cele 6,4 miliarde de euro, aproximativ 32 de miliarde de lei, din Fondul de Rezervă pentru a oferi sumele de care diferite instituții au avut nevoie pentru a-și continua activitatea în mod normal.

Până în 2023, Fondul de Rezervă reprezenta o „plasă de siguranță” folosită în cazul unor dezastre sau situații neprevăzute, așa cum a fost în 2020 atunci când premierul a avut la dispoziție 680 de milioane de euro, aproximativ 3,4 miliarde de lei, în contextul pandemiei. Cu toate acestea, în 2023, când au fost alocate 6,4 miliarde de euro, acești bani au devenit „artificiul” folosit de guvernanți pentru a evita rectificarea bugetară, arată Europa Liberă.

Mare parte din aceste fonduri au fost direcționate nu către cheltuieli de urgență, ci pentru plata salariilor celor care muncesc în diferite instituții și companii ale statului român. Astfel, într-o singură ședință de guvern, cea din 20 octombrie 2023, cabinetul Ciolacu a alocat bani în acest scop pentru Ministerul Educației, Ministerul Transporturilor, SRI, MAI, Ministerul Sănătății, Administrația Națională a Penitenciarelor, Română pentru Radiodifuziune și Camera Deputaților.

După cum explica atunci Marcel Ciolacu, aceste alocări vizau investițiile pe care guvernul său le-a anunțat: „doar domnul ministru Grindeanu ne solicită și va primi astăzi 800 de milioane de lei din Fondul de rezervă ca să continue investițiile din domeniul transporturilor”.

În total, banii Din Fondul de Rezervă au fost alocați astfel: 1 miliard lei în septembrie; 7,5 miliarde lei în octombrie; 20 miliarde lei în noiembrie și 3,5 miliarde lei în decembrie.

Modalitatea prin care guvernul a evitat să ofere informații despre deficitul bugetar al României, dar și să fie transparent în ceea ce privește modul de alocare al acestor fonduri a fost criticat de opoziție, dar și de către experții din domeniul fiscal.

„Rectificarea bugetară presupune un proces transparent. Trebuie să vină cu noi cifre, să le publice, dar nu au avut curaj să și le asume pe final de an. (...) Se înlocuiește alocarea bazată pe reguli, pe bugete stabilite și votate în Parlament, cunoscute publicului, cu alocarea ad-hoc bazată strict pe preferința subiectivă a șefului guvernului. Asistăm la o concentrare masivă a puterii de decizie în pixul unui singur om”, a explicat analistul economic Bogdan Glăvan.

Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, a recunoscut că el este artizanul acestui „artificiu” și a explicat faptul că în acest fel guvernul poate direcționa banii către proiecte specifice, de interes.

„Ordonatorul de credit semnalizează natura și valoarea cheltuielii. Rectificarea presupune că ai dat la toți și nu contează natura cheltuielii”, declara Marcel Boloș.

Decizia de a folosi în mod arbitrar banii din Fondul de rezervă, mai ales pentru cheltuieli care nu sunt țin de catastrofe sau situații de urgență a fost criticată și de CCR, în decizia de pe 31 ianuarie 2024, în cazul unei sesizări legate de OUG 73/2023.

„Rezerva bugetară este concepută pentru a face față unor situații neprevăzute sau urgente, cum ar fi dezastre naturale sau crize economice. Dacă Guvernul utilizează aceste fonduri pentru cheltuieli obișnuite sau planificate, lipsa clarității și a predictibilității în ceea ce privește alocarea resurselor financiare poate afecta stabilitatea economică și fiscală. Aprobarea de către Guvern a folosirii rezervei bugetare pentru alte cheltuieli decât cele urgente sau neprevăzute creează premisele unor posibile abuzuri și utilizări nejustificate ale fondurilor publice”, transmitea CCR.

Controversele din spatele ordonanței „trenuleț” din decembrie 2023

Ordonanța „trenuleț” de la finalul anului trecut se dovedește a fi, la rândul ei, un exemplu al lipsei de transparență în ceea ce privește modul în care proiecte legislative care vizează aspecte pentru finanțele publice, taxarea sau salariile sunt adoptate.

Deși discuții pe tema asta au existat cu câteva zile înainte de anunțul oficial legat de textul ordonanței și în acest caz a fost vorba despre o perioadă extrem de scurtă de dezbateri pe tema ei. Mai exact, pe 8 decembrie 2023, Marcel Boloș a anunța că luni, 11 decembrie, textul va fi făcut public. Cu toate acestea, între procesul de adoptare a fost făcut pe repede înainte OUG 115/2023 fiind adoptată și publicată în Monitorul Oficial doar 4 zile mai târziu, mai exact, pe 15 decembrie 2023.

În ciuda timpului limitat petrecut în dezbatere publică, ordonanța 115/2023 a adus o serie de modificări semnificative. Astfel, guvernul a decis reorganizării instituțiilor publice până la 30 iunie 2026, cu prorogarea termenelor pentru alte măsuri fiscal-bugetare până la 30 iunie 2024.

Printre principalele prevederi ale ordonanței se numără majorarea salariilor bugetarilor cu 5% începând cu 1 ianuarie 2024. De asemenea, salariile personalului din învățământ vor crește cu 20% în 2024, în două tranșe: prima la 1 ianuarie și a doua la 1 iunie. În plus, sporurile și indemnizațiile vor fi menținute la nivelul din decembrie 2023. În plus, ordonanța prevede că în anul 2024 nu vor fi acordate bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, și nici premii prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.

Modificările Codului Fiscal și protestul contabililor

Peste 1.500 de oameni au protestat pe 8 iulie în Piața Victoriei, în fața Guvernului. La manifestarea numită „Fără haos în administrația fiscală” au participat contabili, economiști, experți și antreprenori. Oamenii au venit din toată țara pentru a-și striga nemulțumirile legate de măsurile anunțate de guvernanți.

„„Este acest haos legislativ, aceste ordonanţe de urgență care sunt date vineri seara cu aplicabilitate luni dimineața. Aceste declarații care nu se mai termină și ne sufocă.””, a declarat unul dintre protestatari.

Printre nemulțumirile manifestanților se numără și modul în care au fost adoptate două ordonanțe de urgență, OUG 69/2024 şi OUG 70/2024, „fără nicio consultare publică”. Cele două ordonanțe, „care includ măsuri precum e-TVA şi e-Factura, nu sunt doar exemple de digitalizare prost implementată, ci şi manifestări ale unui sistem care ignoră complet principiile democraţiei şi ale dialogului social”, transmite Patronatul Antreprenorilor Contabili din România - PACR.

Marcel Boloş declara pe 26 iunie că în ceea ce priveşte comunicarea pe tema modificărilor la Codul Fiscal că, „deşi este evident că nu au reuşit să atingă nevoia de consultare pe care adoptarea unei astfel de măsuri o impune, la nivelul Ministerului Finanţelor, mediul de afaceri a fost consultat şi invitat în repetate rânduri la sesiuni de lucru şi a putut contribui activ la elaborarea regulilor necesare completării decontului precompletat şi a machetei de formular electronic”.

„Au recunoscut şi dumnealor nevoia imperioasă de a introduce instrumente moderne digitale pentru colectarea TVA, care să aibă impact pozitiv asupra deficitului bugetar excesiv al României. Cea mai importantă concluzie cu care am plecat este că vom asigura un dialog permanent, care în final să genereze decizii echitabile şi corecte de ambele părţi”, transmitea Marcel Boloș după ce s-a întâlnit cu protestatarii.

Lipsă de transparență la ANI

La începutul lunii iulie, cu o întârziere de 2 săptămâni, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat cetățenii nu au mai avut acces la portalul său. Acesta este unul dintre foarte puținele instrumente pe care cetățenii îl au în transparentizarea cheltuielii banului public și în responsabilizarea politicienilor și angajaților la stat, este declarația de avere, a cărei depunere este obligatorie.

Este important de precizat că, potrivit legii, aceste declarații de avere ar trebui să fie publicate și pe site-ul instituțiilor care plătesc acești angajați, obligați să depună declarații de avere și de interese.

Recomandările instituțiilor europene

Anul trecut, GRECO a solicitat guvernului să sprijine lupta anticorupție. În acest context, guvernul român a fost criticat pentru emiterea excesivă de ordonanțe de urgență și pentru lipsa de transparență în furnizarea informațiilor de interes public. Deși România și-a dezvoltat un cadru instituțional și legal pentru promovarea integrității și combaterea corupției la nivelul funcțiilor guvernamentale înalte și al autorităților de aplicare a legii, sunt necesare progrese în mai multe domenii, subliniază autorii raportului.

În raportul publicat pe 8 august 2024, GRECO transmite că România a implementat în mod satisfăcător sau a tratat într-un mod satisfăcător opt din cele treisprezece recomandări de anul trecut.

Cu toate acestea, cele cinci recomandări încă neîndeplinite se referă la conflictul de interese în rândul parlamentarilor și lipsa transparenței în procesul legislativ, iar în ceea ce privește independența parchetelor, cerința a fost doar parțial implementată. GRECO invită România să pună în aplicare recomandările rămase în următoarele 12 luni.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl