Comisia Europeană a publicat raportul privind statul de drept în România 2024. Achizițiile publice, ”vulnerabile la corupție”

Mai exact, 35% dintre companii au raportat că au fost împiedicate să câștige licitații publice din cauza corupției din România.

De asemenea, în 2023, sistemul electronic de prevenire a conflictelor de interese în achizițiile publice a identificat un conflict de interese potențial în valoare de aproximativ 1,4 miliarde EUR.

Percepția generală este că sectorul achizițiilor publice este unul dintre cele mai vulnerabile la corupție - se arată în raportul oficial al Comisiei Europene privid statul de drept în România.

Percepția publicului și a mediului de afaceri despre corupție în România este negativă, 75% dintre respondenți considerând că corupția este răspândită, iar 51% simțindu-se personal afectați în viața de zi cu zi.

Citește și

Raportul CE pe statul de drept: Independența presei trebuie întărită, iar nivelul de corupție rămâne ridicat

În sectorul de afaceri, 94% dintre companii consideră fenomenul corupției larg răspândit și 71% o văd ca pe o problemă majoră în desfășurarea afacerilor.

De asemenea, 46% dintre respondenți cred că există suficiente urmăriri penale de succes pentru a descuraja practicile corupte.

În sistemul judiciar din România, există încă un număr semnificativ de posturi vacante, care pot afecta calitatea și eficiența justiției pe termen lung.

Avertismentul Comisiei Europene: România folosește prea mult metoda guvernării prin OUG

De asemenea, oficialii europeni atrag atenția României că folosește prea mult ordonanțele de urgență, ceea ce înseamnă o transparență redusă a actului legislativ.

Nu în ultimul rând, raportul subliniază faptul că există încă provocări legate de durata procedurilor și ratele de soluționare.

În ciuda scăderilor în 2021 și a instrumentelor digitale care permit accelerarea proceselor, timpul necesar pentru a rezolva cazurile a crescut de la 160 de zile în 2021 la 171 de zile în 2022.

Nivelul de independență judiciară

”Nivelul de independență judiciară perceput în România continuă să fie mediu atât în rândul publicului larg, cât și în rândul întreprinderilor. În general, 52% din populația generală și 56% din întreprinderi percep nivelul de independență al instanțelor și judecătorilor ca fiind „destul de bun sau foarte bun” în 2024 . Percepția independenței judiciare în rândul publicului larg a crescut ușor în comparație cu 2023 (51%) și a crescut în comparație cu 2020 (37%). Independența judiciară percepută în rândul întreprinderilor rămâne la același nivel ca în 2023 (56%) și este în continuare mai mare decât în 2020 (53%)”.

Instanțele române au încălcat libertatea de exprimare

O serie de sancțiuni disciplinare impuse de Consiliul Superior al Magistraturii au fost ulterior anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Raportul 2023 privind statul de drept a luat act de preocupările legate de unele cazuri de sancțiuni disciplinare aplicate anumitor magistrați. Potrivit părților interesate, practica CSM nu respectă întotdeauna standardele stabilite de ÎCCJ, iar câteva sancțiuni disciplinare continuă să ridice probleme.

Căile de atac prin intermediul controlului jurisdicțional rămân o garanție juridică eficientă, mai multe cazuri de sancțiuni fiind considerate nejustificate și, în cele din urmă, anulate de ÎCCJ.

Cu toate acestea, astfel de proceduri necesită timp și nu au un efect suspensiv și ar putea avea un potențial efect descurajant asupra magistraților .

Într-un caz, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că instanțele române au încălcat articolul 10 (libertatea de exprimare) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - se mai arată în raportul Comisiei.

Inspecția Judiciară își îmbunătățește transparența activității, în special prin publicarea de rapoarte privind verificările și controalele pe care le efectuează și prin publicarea de date privind acțiunile disciplinare pe site-ul său .

Datele arată că multe dintre acțiunile disciplinare sunt deschise pentru nerezolvarea promptă a cazurilor sau pentru întârzieri repetate în îndeplinirea sarcinilor. Unii magistrați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la deschiderea de anchete împotriva lor din motive politice.

În schimb, organizațiile societății civile au semnalat două cazuri care au atras atenția mass-media și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul asupra încrederii publice în sistemul judiciar.

Bilanț pozitiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt

Numărul procurorilor specializați din cadrul DNA rămâne stabil, iar autoritățile mențin un bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt - se mai arată în raportul oficialilor europeni.

Parchetul General a continuat să emită numeroase rechizitorii în cazuri de corupție, iar instanțele au pronunțat numeroase hotărâri definitive. Rezultatele obținute de DNA în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt sunt similare, dar există în continuare un număr mare de dosare nesoluționate.

În cursul anului 2023, instanțele au condamnat 400 de inculpați și au achitat 175 de inculpați în cazurile puse sub acuzare de DNA. În 2023, ÎCCJ s-a ocupat de cinci cazuri de infracțiuni de corupție la nivel înalt și complexe, în care au fost implicați 20 de inculpați, dintre care doi au fost condamnați la închisoare. În 2022, cinci din 28 de inculpați au fost condamnați la închisoare.

EPPO (Parchetul European Anticorupție) a investigat 13 cazuri de corupție în 2023, ceea ce reprezintă 3% din numărul total de cazuri EPPO în România.

Deși există multe posturi vacante în parchete, DNA a funcționat în februarie 2024 la o rată de ocupare de 86,7 %, cu 156 de posturi ocupate.  Această rată a fost stabilă din iunie 2023, când rata de ocupare a fost de 85 %, în conformitate cu angajamentul României în cadrul RRP.

Cerința de vechime pentru a fi numit la DNA, volumul de muncă și presiunea externă rămân ridicate, iar acest lucru nu este compensat prin beneficii suplimentare. În noiembrie 2023, ministrul de interne a numit un nou șef al Direcției specializate anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului de Interne.

Prescripțiile care îi salvează pe corupți

Răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea multor cazuri de corupție și la anularea condamnărilor, se mai arată în raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România.

Hotărârea Curții Constituționale (CCR) din 26 aprilie 2018, prin care s-a constatat că întreruperea termenului de prescripție în temeiul Codului penal a fost neconstituțională, și adoptarea cu întârziere a unei ordonanțe de urgență a Guvernului la 30 mai 2022, care a umplut vidul legislativ, au avut ca rezultat termene de prescripție mult mai scurte pentru toate cazurile în această perioadă.

575 de cauze privind infracțiuni de corupție și asimilate acestora au fost clasate la nivelul parchetelor în 2023 ca urmare a hotărârilor CCR și ÎCCJ privind termenele de prescripție, implicând 297 de suspecți și inculpați.

În anul 2023, pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor din România instrumentate de DNA, instanțele au încetat urmărirea penală cu privire la 383 inculpați din care 364 au fost achitați ca urmare a împlinirii de către aceștia a termenului de prescripție a răspunderii penale.

Într-o hotărâre din 24 iulie 2023, având în vedere principiul potrivit căruia infracțiunile și pedepsele trebuie să fie definite prin lege, CJUE și-a expus mai precis cerințele referitoare la previzibilitatea și precizia dreptului penal. Aceasta a considerat că normele aplicabile ale dreptului Uniunii nu impun instanțelor române să nu aplice hotărârile CCR, chiar dacă, ca urmare a acestor hotărâri, un număr considerabil de cauze penale, inclusiv cazuri de fraudă gravă care afectează interesele financiare ale Uniunii, ar fi încetate din cauza expirării termenului de prescripție.

Progrese în privința corupției din sistemul judiciar

S-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.

În Raportul 2023 privind statul de drept, s-a recomandat României să „ia măsuri, în special la nivel operațional, pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând seama de standardele europene” .

Procurorii desemnați se confruntă cu un număr semnificativ de cazuri restante, în special la nivel local. De la instituirea noului sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar în martie 2022, au fost emise două rechizitorii (în 2023). În 2024, ancheta preliminară pentru un caz a fost finalizată.

Noul sistem trebuie încă să își demonstreze capacitatea de a trata eficient cazurile de corupție din cadrul sistemului judiciar.

După cum s-a raportat anul trecut, CSM are dificultăți în ocuparea posturilor de procurori desemnați la ÎCCJ.

Rata de ocupare a posturilor a scăzut de la publicarea ultimului raport privind statul de drept. În februarie 2024, au fost numiți patru procurori din cele 14 posturi disponibile la nivel „central” (erau opt la sfârșitul anului 2022), în timp ce 34 din 45 de procurori au fost numiți la parchetele locale (42 la sfârșitul anului 2022).

Grupul de candidați eligibili este foarte limitat din cauza cerințelor stricte privind vechimea și, întrucât doar câțiva procurori candidează, la 25 iunie, Parlamentul a adoptat o legislație care permite procurorului general să numească procurori desemnați din oficiu, cu scopul de a soluționa problema ratei scăzute de ocupare.

O altă problemă a fost aceea că legea prevedea un număr maxim de trei procurori desemnați pentru fiecare birou local, în timp ce volumul de muncă pe birou diferă foarte mult.

Noua lege prevede un minim de trei, ceea ce va permite adaptarea numărului de procurori în funcție de volumul de muncă al instanței respective. Prin urmare, s-au înregistrat unele progrese suplimentare în abordarea recomandării formulate în Raportul privind statul de drept 2023.

Nu s-au făcut progrese în asigurarea independenței editoriale la TVR

Nu s-au făcut progrese în asigurarea independenței editoriale și a conducerii independente a serviciului public de informare, cu accent pe situația de la Televiziunea Română (TVR).

„TVR a avut în 2023 un share de doar 1,4%, în scădere de la 2,1% în 2022, rezult mult sub cel al televiziunilor private”, se notează în raport.

Autorii raportului arată spre finanțarea TVR, respectiv spre faptul că 80% din bugetul televiziunii naționale este cheltuit pe salarii, diferența de 20% nefiind de ajuns pentru a cumpăra sau produce conținut informativ de calitate.

Radioul public, România Actualități, este dat însă, într-o singură propoziție, drept un exemplu pozitiv în ceea ce privește audiența pe care o are la nivel național.

Problema publicității nemarcate în România

Problema publicității nemarcate corespunzător este ridicată și ea în raportul asupra stării statului de drept din România, fiind subliniat faptul că deși există un cadru legislativ adecvat și se poate aplica și sancțiuni, unele partide politice și-au majorat agresiv bugetele pentru publicitate politică în media private.

„Atât jurnaliști cât și unele ONG-uri au raportat faptul că unele partide politice au cheltuit circa 39,3 milioane de lei în 2022 pe conținut audio-vizual electoral care a fost prezentat audienței drept conținut jurnalistic și nu drept publicitate politică și că o sumă similară ar fi fost cheltuită și în 2023, în special pe site-uri și pe posturi TV”, se remarcă în raport.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă