Stagiu militar voluntar de 4 luni pentru românii între 18-35 de ani: soldă de până la 5.000 lei și bonus final de 27.000 lei

Update: Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu a anunţat joi că în şedinţa de guvern a fost aprobat proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare care introduce conceptul de militar voluntar în termen.

Astfel, tinerii între 18 şi 35 de ani vor face un stagiu militar voluntar, şi se vor familiariza cu Armata, se vor pregăti cu armamentul Armatei Române şi vor rămâne în rezerva operaţională a Armatei, aceştia urmând să primească după stagiul de 4 luni de zile 3 salarii medii. Ministrul a mai spus că 350.000 de soldaţi trec din rezervă în retragere şi este nevoie să întinerim rezerva Armatei.

”Astăzi am aprobat în şedinţa de guvern cele două proiecte care au reluat parcursul de avizare interministerial odată cu schimbarea guvernului. Sunt nişte proiecte de care se vorbeşte mai bine de doi ani de zile, nişte proiecte la care s-a lucrat mult între instituţiile care au responsabilităţi în area apărării naţionale, în sistemul naţional de siguranţă şi în sistemul naţional de apărare”, a anunţat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa de Guvern. Ministrul a precizat că ambele proiecte merg către Parlament.

Ionuţ Moşteanu a arătat că în acest an vor trece în retragere peste 120.000 de gradaţi soldaţi, la anul încă 118.000, în 2027 încă 111.000.

Programul de pregătire militară va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.

Înscrierea în program se va face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere, prin care solicitantul, declarat apt în urma unui proces de selecţie, consimte să îndeplinească programul de pregătire militară.

Ce vor primi voluntarii

Pe timpul derulării programului, soldaţii/gradaţii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen. De asemenea, se supun prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

Cetăţenii care au finalizat programul de pregătire militară de bază primesc o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata.

Centrele militare îi iau în evidenţă şi îi introduc în rezerva operaţională. Numărul maxim de locuri disponibile pentru pregătirea militară în calitate de soldat/gradat voluntar în termen se aprobă anual, prin ordin al ministrului apărării naţionale, în funcţie de fondurile aprobate.

Proiectul de lege modifică şi completează legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

Noul program se adresează femeilor și bărbaților cu vârste între 18 și 35 de ani și presupune o pregătire militară de patru luni într-o unitate a armatei. În acest timp, recruții beneficiază de cazare, masă și echipamente, dar și de o soldă lunară între 4.000 și 5.000 de lei.

La final, statul le oferă un bonus de 27.000 de lei, echivalentul a trei salarii medii brute. Astfel, un tânăr care finalizează stagiul voluntar pleacă acasă cu echivalentul a aproximativ 6.000 de euro.

Guvernul discută noua Lege a Apărării Naționale

De asemenea, pe agenda şedinţei de guvern se află şi proiectul de lege a apărării naţionale a României, necesar în vederea "armonizării" cadrului normativ din domeniu, dar şi a abordării apărării naţionale în contextul apărării colective în cadrul NATO şi al Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene.

"Prin soluţiile prefigurate prin prezentul proiect de lege se defineşte în mod cuprinzător apărarea naţională. De asemenea, au fost introduse noi abordări ale relaţiilor specifice domeniului apărării, la nivel conceptual, cât şi instituţional", reiese din expunerea de motive.

Conform proiectului, în caz de ameninţări sau pericole care pot afecta suveranitatea, independenţa sau caracterul naţional, unitar şi indivizibil al statului român, până la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau a declarării mobilizării ori a stării de război, autorităţile şi instituţiile publice pun în aplicare, gradual, măsuri corespunzătoare conform domeniilor de competenţă stabilite prin legislaţia de organizare şi funcţionare.

"Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilităţi militare şi nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea ameninţărilor hibride, la propunerea Preşedintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării", se mai arată în proiect.

Executivul urmează să adopte şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind fabricarea, reambalarea şi comercializarea produselor de protecţie a plantelor pe teritoriul României. Conform acestuia, produsele de protecţie a plantelor vor fi utilizate numai de către utilizatorii profesionişti instruiţi şi certificaţi.

Comercializarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor să va desfăşura în condiţii de siguranţă, astfel încât riscurile asociate să fie reduse la minimum.

Proiectul stabileşte sancţiuni aplicabile în cazul nerespectării normelor privind fabricarea, reambalarea, comercializarea, importul, exportul, utilizarea şi prestarea de servicii cu produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României, care trebuie să fie "eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare".

În baza unei hotărâri de guvern, urmează să se acorde cetăţenia română baschetbalistului american Russell Daron, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, Pennsylvania.

"Daron, prin evoluţia sa şi prin valoarea sportivă excepţională, este în atenţia Federaţiei Române de Baschet pentru participarea la competiţii internaţionale, campionate continentale, Campionate Mondiale, turnee internaţionale", reiese din expunerea de motive. 

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei