Speranța de viață la naștere a scăzut în Uniunea Europeană. Ce loc ocupă România
Pentru al doilea an consecutiv, speranța de viață la naștere a scăzut în Uniunea Europeană și a ajuns la puțin peste 80 de ani. România ocupă și de această dată penultimul loc, în scădere cu 2,8 ani și mult sub media europeană, adică 72, 8.
Alimentația nesănătoasă, sedentarismul și lipsa programelor de prevenție sunt factorii care ne situează la coada clasamentului. În Europa, femeile trăiesc în medie cu cinci ani mai mult decât bărbații.
În 2019, România înregistra o speranță de viață la naștere de 75,6 ani, însă de atunci a tot scăzut, ajungând în 2021 - momentul de referință al ultimei raportări Eurostat, la 72,8 ani. Așadar, o scădere de 2,8 ani.
În spatele nostru mai sunt doar vecinii bulgari cu 71,4 ani. Cea mai mare speranță de viață la naștere se înregistrează în Spania cu 83,3 ani. Urmează Suedia cu 83,1 ani, iar Luxemburg și Italia sunt la egalitate cu 82,7 ani.
Revenind la România, avem detaliat pe regiuni: locuitorii din capitala au cea inaintata varsta, 73, 9 ani apoi Oltenia și Centrul țării au o speranță de viață la naștere de 73,4, respectiv 73,3 ani, în timp ce în Sud Est avem 72,1 ani, iar cea mai mică speranță de viață la naștere se înregistrează în NE țării, adică 72 de ani.
Gelu Duminică, sociolog: „Calitatea vieții și speranța de viață sunt strâns legate între ele. Calitatea vieții înseamnă acces la servicii medicale de calitate, la o alimentație de calitate, ceea ce este coroborat cu gradul de sărăcie - cu cât ai o populație mai săracă, cu atât gradul de acces la alimentație de calitate este mai scăzut, stres, dezvoltare socio-economică. Marea problemă este calitatea vieții la vârsta înaintată, faptul că noi avem o calitate a vieții foarte proastă atunci când pe românește ieșim la pensie.”
Chiar dacă am început să fim mai atenți la ceea ce mâncâm, față de acum 10 ani, iar prin parcuri sau la salile de sport vedem oameni care fac mișcare, cei mai mulți dintre români nu sunt obișnuiți cu prevenția. Și nici statul nu prea ne ajută. Românii fumează, beau mult alcool, au probleme cu obezitatea, iar mortalitatea cea mai mare este din cauza bolilor cardiovasculare.
Dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiologie: „Noi ar trebui să intervenim pe oameni din momentul în care sunt în burta mamei pentru că vorbim de sănătatea femeii gravide, a copilului, a adultului, ar trebui să avem programe de prevențoie, de monotorizare și de screening.”
Speranţa de viaţă la naştere este un indicator al stării de sănătate a populatiei. Ea înseamnă numărul mediu de ani pe care îi poate implini un nou-născut, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile de acum.
Oltenii sunt mândri că au ziua lor, așa că cei din Craiova au încins marți o sărbătoare pe cinste. În urmă cu 5 ani, parlamentarii au decis ca "Ziua Olteniei" să fie sărbătorită pe 21 martie, un bun prilej pentru a ne aminti de "ambasadorii" regiunii.
Forța de muncă este din ce în ce mai scumpă în România. Un inconvenient pentru patroni, dar un mare plus pentru cei care își caută un job.
Suntem într-o epidemie globală a lipsei de somn, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății.
Primele estimări făcute de Comisia Europeană sunt optimiste și arată că la vară România va recolta cantități mai mari de cereale decât anul trecut.
Xi Jinping și Vladimir Putin visează la o nouă ordine mondială, după mai bine de 100 de ani. Beijingul a lăudat vizita președintelui Xi la Moscova drept o "călătorie a prieteniei, cooperării și păcii".
Tarifele RCA ar urma să fie înghețate pentru jumătate de an. Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de hotărâre de Guvern prin care firmele de asigurare sunt obligate să vândă polițe la prețurile pe care le-au avut în urmă cu un an.
